Comemoram 5 ani de la trecerea in nefiinta a unchiului meu, Iovica!
Fie-i tarana usoara, caci dorul nostru nu este usor!
.
.
sâmbătă, 3 martie 2012
Renasterea banateana, 3 martie 2012
.
Comemoram 5 ani de la trecerea in nefiinta a unchiului meu, Iovica!
Fie-i tarana usoara, caci dorul nostru nu este usor!
.
.
Comemoram 5 ani de la trecerea in nefiinta a unchiului meu, Iovica!
Fie-i tarana usoara, caci dorul nostru nu este usor!
.
.
J U R C A _____ I O V A - 5 ani de la plecare!
.
Se implineau ieri 5 ani de cand fratele mamei mele, unchiul Iova - Uica Ioviva cel de la Carsie, ne-a lasat nemangaiati, pe noi toti cei ce l-am iubit si pretuit!
Mama mea, Maria, calda si afectuoasa, cea care a stat ultimii trei ani la capataiul sau ca o sora iubitoare, l-a ingrijit si incurajat, explicandu-i ca pierderea vocii prin operatie trebuie depasita, principalul lucru fiind pastrarea vietii!
Pavel, tatal meu, cumnatul Ghita cum il numea Uica, cel ce suferea in tacere, evitand sa se apropie de patul bolnavului pentru a nu da loc la scene dominate de emotii si durere.
Stela-Gabriela, fiica sa cea mare, maritata la Istambul, cea care, in vremea cat traiau bunicii ei, Dedu Patrut si Muma Stanca, venea la Carsie in vacante si le facea fotografii tuturora celor ce intrau in casa - rude si vecini si ni le trimitea apoi prin posta.
Claudia, fiica mai mica, studenta la Bucuresti, cea care isi iubea taticul in tacere, preferand distanta in pofida sentimentelor ce le nutrea fata de el.
Maria, prima sotie a lui Uica, intoarsa din Turcia si stabilita la Resita.
Mioara, a doua sotie, aflata in pensie la Bucuresti.
Eu, singurul sau nepot de sora, cel ce incearca acum sa ii tina vie amintirea in constiinta apropiatilor.
Atatia si atatia altii, rude si vecini, prieteni si cunoscuti de la Sichevita, toti locuitorii de la Carsie si fosti colegi de la Miniera Moldova Noua, Romvared Bucuresti, Imtreprinderea de Alimentatie Publica Constanta si Sinaia.
Ionica Surlea si Iliuta de la Dos, cei ce au venit la Timisoara sa il conduca pe ultimul sau drum.
Ionel, Chita si fetele lor Rodica si Lenuta, vecini de nadejde ce i-au iubit si pretuit si pe cei batrani - Dedu patrut si Muma Stanca.
Novac si Mileva, Adam Pleu, Ionica Craciun, Petrica Iedu, Iliuta din Crang, cu totii vecini si prieteni din copilarie, toti au ramas fara surasul lui Iovica si fara glumele sale intotdeauna aducatoare de zambete.
Pe toti acestia, Uica Iovica ne-a parasit in urma cu cinci ani si s-a dus langa parintii sai, lasandu-ne neconsolati si nemangaiati.
Poate de acolo de sus, el vede pretuirea si dorul nostru si impreuna cu Dedu Patrut si Muma Stanca se bucura sa vada ca ceea ce ei au realizat in vietile lor se pastreaza.
Aduc, pentru pomenirea sufletului lui Uica Iovica, cateva fotografii pentru a va fi mai usoara amintirea sa!
Nepotul Saulica
03.03.2012
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Fie-le lor tarana usoara, caci dorul nostru nu ne este usor!
.
Se implineau ieri 5 ani de cand fratele mamei mele, unchiul Iova - Uica Ioviva cel de la Carsie, ne-a lasat nemangaiati, pe noi toti cei ce l-am iubit si pretuit!
Mama mea, Maria, calda si afectuoasa, cea care a stat ultimii trei ani la capataiul sau ca o sora iubitoare, l-a ingrijit si incurajat, explicandu-i ca pierderea vocii prin operatie trebuie depasita, principalul lucru fiind pastrarea vietii!
Pavel, tatal meu, cumnatul Ghita cum il numea Uica, cel ce suferea in tacere, evitand sa se apropie de patul bolnavului pentru a nu da loc la scene dominate de emotii si durere.
Stela-Gabriela, fiica sa cea mare, maritata la Istambul, cea care, in vremea cat traiau bunicii ei, Dedu Patrut si Muma Stanca, venea la Carsie in vacante si le facea fotografii tuturora celor ce intrau in casa - rude si vecini si ni le trimitea apoi prin posta.
Claudia, fiica mai mica, studenta la Bucuresti, cea care isi iubea taticul in tacere, preferand distanta in pofida sentimentelor ce le nutrea fata de el.
Maria, prima sotie a lui Uica, intoarsa din Turcia si stabilita la Resita.
Mioara, a doua sotie, aflata in pensie la Bucuresti.
Eu, singurul sau nepot de sora, cel ce incearca acum sa ii tina vie amintirea in constiinta apropiatilor.
Atatia si atatia altii, rude si vecini, prieteni si cunoscuti de la Sichevita, toti locuitorii de la Carsie si fosti colegi de la Miniera Moldova Noua, Romvared Bucuresti, Imtreprinderea de Alimentatie Publica Constanta si Sinaia.
Ionica Surlea si Iliuta de la Dos, cei ce au venit la Timisoara sa il conduca pe ultimul sau drum.
Ionel, Chita si fetele lor Rodica si Lenuta, vecini de nadejde ce i-au iubit si pretuit si pe cei batrani - Dedu patrut si Muma Stanca.
Novac si Mileva, Adam Pleu, Ionica Craciun, Petrica Iedu, Iliuta din Crang, cu totii vecini si prieteni din copilarie, toti au ramas fara surasul lui Iovica si fara glumele sale intotdeauna aducatoare de zambete.
Pe toti acestia, Uica Iovica ne-a parasit in urma cu cinci ani si s-a dus langa parintii sai, lasandu-ne neconsolati si nemangaiati.
Poate de acolo de sus, el vede pretuirea si dorul nostru si impreuna cu Dedu Patrut si Muma Stanca se bucura sa vada ca ceea ce ei au realizat in vietile lor se pastreaza.
Aduc, pentru pomenirea sufletului lui Uica Iovica, cateva fotografii pentru a va fi mai usoara amintirea sa!
Nepotul Saulica
03.03.2012
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Fie-le lor tarana usoara, caci dorul nostru nu ne este usor!
.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)