de Aurel Turcus
La Crăşiun
s-o gătat postu, popa m-o dat gizlegare
La dulşeaţa
muierească, beutură şî mâncare…
Aşceptarea o
fost lungă şî rebdarea pă măsură,
Să-i dăm
trupului şe-i plaşe şî şe-i bun la biata gură.
Muierile
zburdă şî îs tare bucuroasă,
Când le
budulesc bărbaţî pi la părţîle păroasă.
Tătă lumea
îi voioasă, gi la hăl cu barba sură,
Gi la babile
“iertace” pân-la hăl cu ţâţa-n gură.
Vinu-i bun,
răchia-i tare, rânduice stau pă coş
Şoncurile şî
slănina, cârnaţ buni şî caltaboş.
După lunga
aşceptare, nă sâlim la tăce helea,
Gi să umflă
maiu-n noi şî ne măi împunje fierea.
Da nu-i bai,
că să gidau şî az-mâne-i primăvară,
Dau urzâşile
pă coastă, loboda răsare iară.
Spunem NU la
beutură şî la carne afumată,
Cu muierile-i
măi greu, s-o lăsăm pă altă dată…
***