Scrisesem, cu ceva vreme mai inainte, ca nu stiusem cate ar fi trebuit sa stiu despre sicheviceni, inaintea evenimentului la care am fost onorat sa particip alaturi de alti fii ai satului, la 25 iunie 2013, invitat de catre primarul Nicolae Kramer in numele Consiliului Local.
Si scriam ca, plin de semnificatii si intelesuri culturale, spirituale si omenesti, evenimentul mi-a dezvaluit placute noutati cu privire la sat si la fiii sai ca personaj colectiv venit sa serbeze in acelasi timp Rusaliile si aniversarea a aproape sapte secole de convietuire neintrerupta in arealul danubian al Clisurii.
Evenimentul mi-a dezvaluit in primul rand marea apetenta a sichevicenilor, a tineretului in primul rand, de a comunica pe internet. Pentru ca sicheviceni traiesc de-a lungul si de-a latul tarii, de-o parte si de alta a fluviului, in Iberia sau Marea Britanie, Rusia sau Australia, au tinut sa fie prezenti la manifestare multi dintre cei pe care viata i-a raspandit precum vantul raspandeste semintele unei flori.
Am intalnit la Sichevita, am cunoscut si recunoscut, pe durata sarbatorii comunei, sicheviceni stabiliti in Bucuresti, in Alba Iulia, Cluj Napoca, Timisoara, Resita, Caransebes, Moldova Noua, Orsova, Drubeta Turnu Severin ori prin comunele invecinate de pe Clisura.
Am aflat despre altii ca sunt stabiliti peste hotare si ca si-au cladit in tara cariere in afaceri, servicii, cultura si invatamant, aparare, servicii secrete etc. I-am privit pe toti cu real interes si am stiut ca indiferent daca au ramas credinciosi locului natal ori au cautat implinirea acolo unde destinul fiecaruia l-a distribuit, am stiut ca dispun cu totii de resurse suficiente pe care pot sa le implice in actiuni de promovare a comunei lor.
Acum, cand internetul a devenit un banal cotidian si cand tot mai multe localitati rurale intra in conexiune cu integul mapamond, este un risc major ca Sichevita sa ramana in afara.
De acest risc sunt constienti cei cateva sute de tineri membri ai grupului Facebook ce poarta numele localitatii lor natale (https://www.facebook.com/#!/groups/154921374575288/?fref=ts). Ei stiu ca asa cum isi promoveaza in mediul virtual fotografiile facute pe traseele unor vacante exotice, la fel de bine pot isi promova localitatea lor de bastina.
Totul se afla la un click distanta. Un singur click desparte Sichevita si oamenii Sichevitei de anonimat. Membrii grupului, al caror numar s-a dublat in ultimele 30 de zile, pot apasa pe mouse-ul ce materializeaza minunea. Nu trebuie decat o minima mobilizare, pe care deja au initiat-o cativa dintre membri.
Postati fotografii pe grup, zic unii de pe grup! Postati-va pe grup gandurile despre comuna si despre oamenii ei, spun altii! Fiti mai buni in raport cu ceilalti, as completa eu! Nu va multumiti sa dati like, adaugati o vorba buna pentru inimosi, deveniti inimos, caci va bate in piept o inima ce vine din istoria medievala a Europei de-acum 650 de ani!
Conteaza mult ca grupul de discutii de pe Yahoo, initiat de un tanar masterand sa primeasca aderenta necesara din partea celor invitati (
http://sports.groups.yahoo.com/group/tinerii_sichevitei/message/2)
Conteaza mult ca mediul de bloggering ce vizeaza comuna Sichevita sa fie nu doar frecventat pentru lectura, ci sa se constituie intr-un forum al actiunii collective (www.saul-beloia.blogspot.com). Sigur ca pe autor il incanta sutele de accesari de pagina la fel de mult ca si reactiile telefonice favorabile inregistrate, dar blogul nu este o biblioteca la care internautul vine doar sa citeasca, ci o veritabila tribuna in care toti cei care intra au microfon si pot cuvanta, chiar daca nu sunt specialisti in comunicare.
Celelalte doua grupuri de pe Fb, (https://www.facebook.com/#!/groups/103024759814307/?fref=ts), dar mai ales cel al Scolii Sichevita (https://www.facebook.com/#!/scoala.sichevita?fref=ts), relativ exclusiviste, pot deveni, prin specializarea lor pe preocuparile tinerelor adolescente ce le-au initiat, sau al tinerelor cadre didactice ce stau in spatele lor, domenii virtuale in care punctele lor de vedere despre scoala la care copiii comunei invata, sau despre accesul la bogatul fond de carte donat scolii din Sichevita in anul 2011 de catre fiica unui schivicean stabilit in capitala, sau actiunile organizate de scoala in cadru official sau extrascolar, sa devina cunoscute pana la marginile lumii.
Daca va fi un schivicean in Noua Zeelanda, el trebuie sa stie ca in Sichevita o profesoara inimoasa sau o eleva plina de sperante, vrea sa anunte ceva in legatura cu comuna ei, a parintilor si profesorilor ei! Cum spuneam, nu trebuie mai mult decat un click si un pic de vointa.
Ceea ce schivicenii au din belsug, cum imi spunea un reputat dascal pensionar, alaturi de care am sezut la 25 iunie in sala de festivitati a Casei de Cultura din Sichevita! .
bravo,foarte frumos.
RăspundețiȘtergere