Sichevita, dupa caderea cortinei

.

Sichevita, dupa caderea cortinei

Saul Beloia, fiu al comunei

.

.

.

Nu stiam despre sicheviceni cate ar fi trebuit, cand am decis sa public anuntul anterior privind organizarea, la 25 iunie 2013, a  manifestarilor de aniversare a 650 de ani de atestare documentara a comunei Sichevita. Am aflat cele ce imi lipseau chiar in cele trei zile de sarbatoare religioasa, chiar din mijlocul sichevicenilor.

Nu am stiut suficiente nici despre comuna in care m-am nascut si in care am urmat scoala primara. Le-am aflat pe durata sederii in comuna si dupa ce manifestarile au luat sfarsit.

Nu voi face un proces verbal al actiunilor aflate pe agenda manifestarii, administratia locala fara indoiala ca va raporta Consiliului Judetean Caras Severin detaliile oficiale privind activitatile derulate, obictivele atinse si efectele benefice survenite ulterior.

Voi puncta doar pe cele doua momente importante cu valoare culturala, pre care intreaga manifestare s-a centrat.

Muzeul "Ion Dragomir" este de-acum deschis publicului, revine tinerei directoare a scolii si staff-ului didactic sarcina de a mentine familiarizarea tineretului scolar cu trecutul comunei si de a-l ancora astfel de ideea de perenitate sicheviceana.

Excelenta monografie "Sichevita - 650 de ani de la atestarea documentara (1363 - 2013)" se afla de-acum in casele unei parti a sichevicenilor si a unora dintre fiii comunei, veniti din lumea larga sa salute evenimentul si organizatorii. 
De-acum, lucrarea produce efecte.
Se poate afla cine a fost primar in 1951, cine director de scoala si cine preot, cine au fost cei oprimati si de ce, care sunt oamenii cu care comuna se mandreste, care sunt bogatiile comunei si care radacinile sale, ce legaturi a avut in istoria sa cu marile drumuri comerciale si cu cele militare de pe malurile Dunarii, cu marile filoane culturale si spirituale din regiune.

Cartea este pretioasa prin informatia pe care o strange intre copertile sale - cu ce eforturi stiu doar autorii - un colectiv format din doua cadre didactice si doi deserventi ortodocsi, coordonati de pro-rectorul Universitatii Eftimie Murgu din Resita, prof. dr. ing. Gheorghe Popovici, fiu al comunei.
Este laudabil efortul pastorilor locali al sufletelor, preotii Dorin Nistoran si Daniel Nistoran de a scoate din arhiva parohiala date privind rolul avut de biserica in pastrarea unitatii asezamantului.
Nu mai putin de apreciat este sarguinta a doua cadre didactice locale - Ana Sorescu si Ion Popovici, de a cerceta si extrage date din arhivele scolii, pe care sa le valorifice mai apoi in realizarea lucrarii.
Un rol principal insa l-a avut arhiva Primariei Sichevita si cei care, rasfoind de ani de zile pachete de documente, rafturi de hartii, au scos la lumina date si evenimente de insemnntate pentru comuna lor.

Cartea mai este pretioasa in primul rand prin faptul ca expune modelele social-politice, economice si militare pe care a fost calat destinul comunei in decursul celor aproape sapte secole de existenta, iar in al doilea rand pentru ca relateaza contemporanilor, dar mai ales viitorimii, despre toate acestea.

Dintr-un alt considerent, delicat, dar necesar a fi exprimat, cartea este extrem de pretioasa: din motive lesne de inteles, autorii nu si-au permis sa editeze lucrarea intr-un tiraj multumitor.
Prin ceea ce reprezinta insa, monografia "Sichevita - 650 de ani de la atestarea documentara (1363 - 2013)" trebuie sa se afle in casa fiecarui sichevicean si nu numai.

Comuna se poate face cunoscuta prin raspandirea cartii in Banat si dincolo de marginile sale, caci banateni sunt pe ambele maluri ale Dunarii.

Din toate aceste considerente, Consiliul Judetean Caras Severin, al carui reprezentant secund a fost prezent la manifestari, ar trebui sa repete gesturile facute in timp la adresa altor localitati cu rezonanta banateana si sa aprijine reeditarea Monografiei intr-un numar mai mare de exemplare.
Este necesara o noua editare care sa indestuleze cererea si sa dea semnal ca daca la Sichevita a cazut cortina peste evenimentul din 25 iunie 2013, aplauzele nu au incetat!

.