Obiceiuri legate de marile sărbători religioase. Serbarea Crăciunului la Sichevita

Obiceiuri legate de marile sărbători religioase. Crăciunul

Potrivit Monografiei publicata in anul 2013 de catre un grup de intelectuali inimosi din Sichevita - cadre didactice si deserventi cultici ortodocsi - sub coordonarea unui fiu al comunei - prof. dr. Gheorghe Popovici, sarbatoarea Nasterii Domnului Isus Cristos are anumite specificitati.

"În Ajunul Crăciunului se obişnuia ca bătrânii din sat să  se ducă unii pe la alţii, unde se cinsteau cu câte un pahar de ,,răchie,, şi nuci si-l aşteptau pe ,,Moş Crăciun”.

Copiii se pregăteau cu câteva zile mai înainte, se organizau în cete şi mergeau cu colinda în seara de Ajun, pe la casele oamenilor din sat.

Din repertoriul pe care-l foloseau copiii, amintim colindele: Moş Crăciun; Scoală gazdă, nu dormi; Florile dalbe  etc. După ce terminau de colindat, gazdele le dădeau copiilor, nucii, plăcinte, colaci, mere, dar şi bani, apoi colindătorii plecau mai departe.

În prima zi de Crăciun, primul om străin care  vine în casa gospodarului este pus să fie ,,cloţă”, i se dă un coş cu grăunţe sa-l ţină în mână, el fiind aşezat pe scaun, şi i se zice o zicală care trebuie să sporească numărul de pui în anul care începe: ,,câte boabe în coş, atâţia pui frumoşi”.

După terminarea ritualului de mai sus, oaspetele dă la orătănii grăunţele din coş zicând: ,, Na, mâncaţi-le şi să faceţi atâtea ouă, să fiţi sănătoase la fel şi gazda voastră”. Dacă e bărbat, gazda îl cinsteşte cu un pahar de răchie, iar dacă e femeie cu o prăjitură.

A doua zi, în prima zi de Crăciun, se umbla cu ,,Steaua”. Copiii îşi pregăteau piesa ,,Irodul”, în care era prezentată naşterea Pruncului Hristos, venirea magilor de la răsărit cu darurile: aur, smirnă şi tămâie, discuţia lor cu împăratul Irod, găsirea lui, dăruirea cadourilor sus menţionate, urzelile lui Irod pentru a-l ucide pe Hristos, visul salvator, fuga în Egipt, uciderea pruncilor etc."