Sichevita – port la Dunare. Comuna ce asteapta o noua diviziune a muncii.

1       1. Summit-ul China - Europa centrala si rasariteana

Dupa ce s-a consumat summit-ul economic China - Europa Centrala si Rasariteana, eveniment ce a concentrat la Bucuresti o impresionanta delegatie de oameni de afaceri chinezi, un numeros corp de premieri europeni, dar si foarte multe categorii de reactii, cand parea ca s-a asternut uitarea peste toate, iata ca eu doresc sa scriu un articol in care sa motivez necesitatea amplasarii comunei mele natale, Sichevita din judetul Caras Severin, pe harta anuntatelor intentii investitionale chineze in Romania.

Trebuie spus ca Sichevita facand parte integrala din zona protejata a Parcului Natural Portile de Fier, la sugestiile autoritatilor judetene, invocandu-se protectia mediului si pozitia marginala a localitatii, pe raza comunei s-a evitat efectuarea de investitii care ar fi condus neindoielnic la cresterea nivelului de confort si civilizatie al locuitorilor din zona, fond pe care inclusiv infrastructura de drumuri a fost lasata in paragina. Singura dovada de civilizatie adusa de catre stat in localitate a fost curentul electric. Cu incepere din anul 1969 a fost electrificata vatra comunala, iar ulterior si celelalte localitati apartinatoare. De mentionat ca inclusiv in anul anul 2009, un primar al comunei inca mai strangea bani de la locuitorii unor catune indepartate, pentru a le introduce curentul electric in case, iar in prezent inca mai exista locuinte neconectate la sistemul energetic national.

Intentia mea este aceea de a semnala mediatic situatia de la fata locului si fara indoiala ca, atrasa fiind atentia prin acest neinsemnat demers de bloggering, informatia va fi culeasa si livrata, prin fluxurile abilitate, centrelor de analiza interesate, unde va fi supusa coroborarii, integrarii si valorificarii la beneficiarii decizionali guvernamentali, iar de acolo fara indoiala ca va fi plasata in pachetele de oferte din fluxul recent deschis al negocierilor romano-chineze.

Pare pretios spus, dar cei avizati stiu ca fara o asemenea procesare nimic nu misca in societatea moderna. Pe de alta parte, a incerca insertia in fluxul investitional printr-o cerere, scrisoare de intentie, memoriu sau orice alt document initiat din plan local ar insemna un esec total, datorat modului defectuos si selectiv in care personalul secretarial, puternic polarizat politic, al institutiilor centrale, solutioneaza petitiile din provincie.  

Cred cu tarie ca in procesul selectarii oportunitatilor de ofertare pentru selectia de proiecte investitionale ale Chinei in Romania, nimeni nu va avea vreun interes de a taia de pe lista localitatea Sichevita pentru a pune in loc o alta comuna potrivit jenantului model romanesc de promovare si dezvoltare rurala. Cred cu egala tarie ca semnalul lansat aici, fidel doar intereselor locuitorilor comunei, va atrage atentia si ca informatia nu va fi strangulata, ci promovata si integrata  analizelor competente.

.

           2. Mediatizarea evenimentului, vazuta la televizor

La data de 25 noiembrie 2013, cand a debutat evenimentul, ma aflam la Sichevita si terminasem munca de toamna in livada de pomi fructiferi a mamei mele chiar inainte ca prima zapada sa ma izgoneasca inauntru, astfel ca am putut urmari indeaproape feluritele abordari in care cele trei-patru televiziuni romanesti de stiri au tratat tema summit-ului din capitala Romaniei.

Modul previzibil in care factorii politici antagonici s-au pozitionat fata de eveniment are prea putina importanta, cel putin pentru mine, cel ce tot vorbesc in vant de ani buni despre acerba batalie economica pentru primirea de felii din tortul mare, gustos si frumos mirositor care este Romania.

Presa neconditionat favorabila de la Antena 3 si Romania TV mi-a parut fireasca si ma si asteptam la ea, fiecare bazandu-si atitudinea pe motive proprii, deschis sau voalat exprimate. Firesti mi-au parut si atitudinile ironice si atent studiate, puse in platou si distribuite spre receptor de catre postul TV detinut de Cosmin Gusa sau chiar de catre acesta personal.

            3. Bobby Paunescu si vanarea de vant

Surprinzatoare au fost pentru mine atitudinile ponderate ale postului B1 TV detinut de Bobby Paunescu, insa doar pana in momentul in care am remarcat pe micul ecran aparitia patronului postului, care facand parte din delegatia partii romane, a si semnat la Palatul Victoria, alaturi de Zhang Chuanwei, presedintele  Mingyang Wind Power Group din China, singurul acord economic in domeniul energiei eoliene, dosar ulterior amplasat in portofoliul primului ministru chinez Li Keqiang.  B1TV parea de nerecunoscut, prins intre ciocanul aparatului de sustinere a lui Basescu si nicovala intereselor economice al lui Paunescu.

Stirea privind contractul pe energia eoliana are o oarecare valoare doar conexata cu cea privind investitia de aproape jumatate de miliard de euro pe care chinezii si compania Romanian Paunescu Corporation o fac intr-un parc eolian din judetul Vaslui, judet la fel de sarac ca si Caras Severin. Iar daca societatea romaneasca, devenita partener al celei chineze, este interesata sa investeasca in domeniul centralelor si producerii energiei eoliene, in context capata pondere faptul ca Sichevita a fost amplasata de catre precursorii sai de acum 650 de ani pe DJ 571/A.  Adica exact pe drumul pe care echipamentele si instalatiile eoliene pot fi transportate catre localitatea Granic, locatie in care firma timisoreana CS Wind Project, de culoare portocalie, a abandonat proiectul unui parc eolian, in urma cu doi ani, cam pe cand Sorin Frunzaverde executa din mers saltul ce ar trebui sa ii poarte numele. (In aceeasi perioada, Consiliul Judetean Caras Severin facea o mare nedreptate comunei Sichevita, revocandu-si propriile sale hotarari ce ar fi putut imbunatati viata locuitorilor din Sichevita.)

La momentul acesta se poate pune in mod indreptatit intrebarea daca Bobby Paunescu si partenera sa din China au in vedere sa reinvie proiectul eolian din Caras Severin si sa realizeze o investitie majora in proximitatea comnei Sichevita?  Ar fi o buna vanare de vant, cu reciproc avantaj pentru investitorul strain, populatia locala si executantul autohton. 

In plus, pentru Bobby Paunescu ar fi a treia nota buna primita, dupa cucerirea celei mai frumoase femei din Romania si infiintarea B1 TV!

.

            4. Vantul versus apa (Wind vs Water)

Trecand peste feluritele mediatizari, pare dificil de acceptat ca evenimentul de la Bucuresti va ramane o simpla declaratie de intentie sau o doar activitate bifata in agendele internationale ale mai multor guverne. Aceasta cu atat mai mult cu cat, precedandu-l pe cel de la Vilnius, summit-ul de la Bucuresti a complicat si asa deloc simpla ecuatie a extinderii economice si politice a UE inspre rasarit. Si mai ales pare dificil sa discutam despre bagatelizarea evenimentului in conditiile in care acesta este precedat de un foarte bine dirijat bombardament informational privind remarcabilele reusite ale economiei chineze, dincolo, dar si dincoace de ocean.

Stirile privind investitiile chineze de pe pamant american, francez, sau german mi-au sugerat ca acestea ar putea fi aduse si pe pamant sichevicean, astfel incat geografia economica a locului sa fie modificata in sfarsit! Eu continui sa cred ca sichevicenilor le-a fost dorita dintotdeauna, prin inteleciunea conducatorilor ei, o soarta mai buna, dovada fiind amplasarea vetrei comunale intr-un anume bazin hidrografic, dar mai ales in proximitatea unui fluviu care pe unde a trecut a adus doar bogatie, din Muntii Padurea Neagra pana in delta.

Tocmai din dorinta relevarii conditiilor prielnice dezvoltarii Sichevitei, intr-un material de pe blogul meu comparam nu demult soarta comunei Sichevita, din punct de vedere al oportunitatilor amplasamentului sau, cu cetatea Timisorii si planuiam sa extind studiul in raport cu Aradul, Sibiul, Brasovul, Bucurestiul, Giurgiul, Braila si Constanta, localitati de vechime comparabila cu cea a comunei mele natale, dar cu o cu totul si cu totul diferita evolutie sociala si economico-militara.

Intr-o prima analiza comparativa insa, fata de localitatile invecinate – Coronini in amonte si Libcova si Berzasca in aval, Sichevita denota insusiri ce o pot aduce deopotriva in atentia investitorilor in energie genarata deopotriva de vant si de apa.

Pierderea de nivel a cursurilor de apa, de fapt diferenta de nivel - de la 500-600 metri altitudine (Bainul Mare, Grosanat, Straneacul Mare etc) la 90 de metri altitudine (oglinda apei din lacul de acumulare al Complexului Hidroenergetic Portile de Fier) - pe o lungime de doar 8-10 kilometri, poate face atractiva investitia in salbe de microhidrocentrale, aspect sustinut inclusiv de ingustimea vailor sapate in munti de cursurile de apa. Investitia colaterala trebuie facuta doar in refacerea unui segment de 8 din cei 22 de kilometri ai Drumului judetean 571/A.

.

            5. O altfel de incursiune in istoria comunei Sichevita

Cine urmareste cursurile de apa ce dau viata arealului comunal de peste 12000 de hectare al Sichevitei, udandu-l, adapandu-l si astfel hranindu-l, constata ca fiecare dintre acestea curge prin cate unul din cele 18 sate ce constituie unitatea administrativa comunala Sichevita. Nu exista niciun sat al comunei care sa nu fie udat de cel putin un parau, dupa cum nu exista niciun curs de apa care sa nu treaca cel putin print-unul dintre satele comunei. Pe raza unora dintre satele constitutive ale comunei exista chiar confluente ce sustin ideea potrivit careia sichevicenii originari au cautat fara exceptie apropierea cursurilor de apa si in functie de acestea au sapat fundatiile propriilor gospodarii.

Faptul nu este intamplator, comuniunea dintre asezarile umane si cursurile de apa dovedeste, dincolo de intelepciunea folosirii vailor de rau drept adapost impotriva stihiilor naturii dar si impotriva navalirilor omenesti de orice natura, dovedeste specificitatea matritei in care precursorii au turnat aluatul viitoarei comunitati ce avea sa dainuie aproape  sapte secole in amplasamentul sau de la poalele Muntilor Almajului sub numele de Sichevita.  

Acea comuniune intre asezarile umane si cursurile de apa denota ca de la bun inceput, cei ce au decis asezarea comunei in actualul amplasament, dupa ce au parasit Cracul cu morminti si apoi Cracul Lat, cunoscusera un fapt deosebit de important – acela ca principalele indeletniciri locale ce pot asigura propasirea oamenilor sunt lucratul pamantului si cresterea animalelor.

Cele doua ocupatii complementare au dainuit pana in zilele noastre, ele fiind practicate si in ziua de astazi, cand nu odata, dupa peripluri prin lumea larga, fii reintorsi ai comunei nu aduc cu ei nicio ocupatie noua ci se angreneaza in cele ale parintilor, bunicilor si strabunicilor lor – lucratul pamantului si cresterea animalelor.

Temeinicia alegerii este confirmata prin faptul ca niciodata, nimeni altcineva nu a putut produce o noua diviziune a muncii si sa aduca in comuna o noua ocupatie de baza, chiar daca, odata cu trecerea timpurilor, localnicii au navetat in josul sau in susul malurilor Dunarii, catre zonele instarite prin practicarea mineritului, ori catre industriile moderne in continua cautare de forta de lucru ieftina.

           6. Bazinul hidrografic al raului Sichevita

Raul Sichevita izvoraste la extremitatea nord-estica a poalelor sudice ale Muntilor Locvei, acolo unde acestia se impreuna cu Muntii Almajului, la rasarit de satul Valea Ravensca, si strange din partea dreapta toti afluentii ce sectioneaza, in vai adanci, lantul muntos almajean dinspre nord. Izvorul sau se iveste la poalele masivului pe care se inalta comuna de Ravensca, dupa care spala Valea Mare, primeste din dreapta un mic afluent fara nume de pe Valea Mica, impreuna cu care alearga la intalnirea cu primul afluent notabil – Ogasul Sparturilor. 

Acesta, care de ani buni seaca in anotimpul cald, ramane singurul curs de apa care, in urma ploilor de primavara si a topirii zapezilor se umfla, devine torential si aduce pagube importante gospodariilor din Valea Ravensca si terenurilor agricole de pe malurile sale, aceasta mai ales dupa defrisarile discutabile facute in zona de catre Romsilva cu incepere din anul 1968.

Urmatorul sau afluent, tot din partea dreapta venind, este raul Gramensca, ce aduce ape de la poalele Zanoului, urmat de raul Camenita se aduce ape de la Garnic, Carsie si Zasloane. Ultimul sau afluent, venind de data asta dinspre malul stang, este raul Valea Sichevitei. Acesta, provenind din culmile joase de la sudul comunei, trece domol prin Sichevita, pe langa fosta Scoala mica si se varsa in rau in apropierea targului de animale.

De aici si pana la varsarea in Dunare, tot dispre partea dreapta, raul mai primeste cativa afluenti micuti ce vin dinspre dealurile Cioaca si Greda, dupa care, urmand drumul judetean 571/A ce coboara lin inspre intalnirea cu drumul national 57, trece pe langa satul Gornea si la capatul a 12 kilometri de drum, dupa ce trece pe sub Podul Gornii, se varsa linistit, printr-un mic estuar, in fluviul Dunarea.

Mai trebuie spus ca arealul comunal mai este udat si de raurile ce trec prin satele Crusovita, Vrela, Martinovat, Lucacevat, Straneac si Liborajdea, care insa se varsa direct in Dunare, vaile taiate in versanti fiind orientate inspre sud-vest, aproape perpendicular pe fluviu.

.

       7. Apa de pe 12000 de hectare-capturata in salbe de turbine, vis de investitor in productia de energie

Un bazin hidrografic intins pe suprafata unui patrat de 12000 de hectare, cu o diferenta de nivel de 400-500 metri de-a lungul a doar 8-10 km, poate suscita interesul oricarui inginer hidrotehnist, a oricarui investitor cu bani, dar si pe cea a oricarui constructor de microhidrocentrale conforme noilor norme ale UE.

Este posibil ca Sichevita aflandu-se la marginea judetului si a tarii, aceste realitati sa fi scapat atentiei hidrotehnistilor, atentie orientata neindoielnic prioritar catre cursurile de ape din centrul tarii ori de pe langa marile orase. Este la fel de neindoielnic insa ca printre cei cativa zeci de mii de cititori ce intra pe blogul meu se va gasi unul singur la care sa se produca acea scanteie care in decursul istoriei a schimbat destine de oameni, de state si de comunitati tehnico-stiintifice! Iar eu cred ca asa se va intampla!

Eu cred ca scanteia asteptata se va produce! Ca in Sichevita exista suficiete acumulari volitive, motivationale, intelectuale si financiare! 

Cred ca senalul aproape plan, lung de 2 - 3 kilometri al raului Sichevita, dintre satul Gornea si estuarul prin care se varsa in Dunare, neregularizat in prezent, plin de salcii si poluat cu PET-uri, poate fi curatat si amenajat astfel incat sa concureze cu aspectul, adancimea si utilitatea canalului de suprafata al Dambovitei sau cu aspectul Canalului Dunare-Marea Neagra, cred ca poate fi taluzat si placat pe margini, ca se pot construi doua esplanade pe malurile sale, ca pot fi construite de-o parte si de alta casute de vacanta ori campinguri care sa dezvolte initiativa de la Caunita. 

Cred ca pe suprafata lui se va putea circula cu barca sau vaporasul asa cum se calatoreste cu gondola pe canalele venetiene! Si ca oglinda lacului de acumulare al Complexului Hidroenergetic Portile de Fier poate fi adusa pana in spatele Primariei Sichevita. 

Pentru ca toate acestea sa nu ramana vise frumoase, cred ca afluentii raului Sichevita, ce vin prin vaile inguste ale Muntilor Almajului, adevarate chei sapate in stanca de calcar, pot fi evaluate in viitorul apropiat prin prisma specialistului in producerea de energie hidro! 

Ca relieful salbatec din zona, ce a produs cascada Bigar, apreciata a fi cea mai frumoasa din lume, va putea gazdui micutele hidrocentrale ce ar permite locuitorilor sa foloseasca gratuit energia electrica, sa renunte la poluarea aerului prin arderea lemnului si la defrisarile inutile de paduri! Ca energia apei poate fi solutia salvarii padurilor din Sichevita! Ca noi suntem la fel de intelepti ca si inaintasii nostri ce au construit atatea si atatea agregate manate de puterea apei - gatere, mori si vaiale, cu ajutorul carora si-au imbunatatit traiul!  Eu cred in toate acestea!

Cred acestea pentru ca imi doresc ca sicheviceanul sa se poata urca pe vapor fie in portul de la Sichevita, fie in cel din Gornea fie in cel de la estuarul de la Pazariste! Iar de acolo sa mearga incotro doreste – spre Constanta si Marea Neagra sau spre Viena si Marea Nordului! Eu cred ca sicheviceanul poate strabate Europa de la est la vest doar asezendu-se pe scaun in portul local. Pentru a deveni realitate, trebuie doar ca sichevicenii sa creada si ei asta!

Mai mult, atunci cand Administratia Dunarii de Jos si Comisia Dunarii, ultima fiind mostenitoarea realizarilor Comisiei Europene a Dunarii, (organism infiintat in urma cu 150 de ani la Galati, preluata in prezent in portofoliul Comisiei Europene), va incepe proiectul amenajarii fluviale alaturi de cele 11 state riverane – Austria, Bulgaria, Croatia, Federatia Rusa, Germania, Moldova, Romania, Serbia, Slovacia, Ucraina si Ungaria, este cert ca  Sichevita va fi pregatita cu o infrastructura portuara adecvata, favorizata in primul rand de amplasamentul in aval de portul Moldova Veche si in amonte de Orsova. Oricine gandeste in perspectiva imi va da dreptate!

Si, pentru ca atentia cu privire la acest proiect sa fie pe deplin atrasa, folosesc un instrument specific unei aplicatii informatice la moda pentru a aprecia prezenta in Romania a Primului Ministru al Chinei! Stiu ca micul meu calambur ii va parveni gratie paginii sale de Facebook si ca ii va placea!

                                       Like Li Keqiang!

.