Primul meu drum la Ciclova Romana

Eu despre Ciclova Romana nu auzisem decat in relatarile tatalui meu, cand, copil fiind, il ascultam cum povestea despre drumurile facute lunar aici, cand facea inchiderile de luna contabile la fabrica locala de bere. Fiind sectie a Fabricii de bere din Timisoara, cea din Ciclova nu avea birou propriu de contabilitate, astfel ca tatal meu era cel desemnat sa valorifice documentele primare stranse in decursul fiecarui luni. 

De venit in Ciclova Romana insa, am venit aici pentru prima oara mult mai tarziu, prin anul 2007, in vizita la niste prieteni, profesori de facultate, care isi cumparasera o casuta si cam pe atunci o renovau ca sa aiba unde sa stea in vacante.

In vara acelui an 2007, ei se aflau deja la Ciclova impreuna cu baietelul lor, cand am descins si eu in autogara veche si prafuita din Oravita. M-au indrumat niste localnici unde se face autostopul spre Ciclova, caci autobuz nu circula in ziua aceea, fiind vacanta, am mers acolo, la bariera si am inceput sa fac semne cu mana, stand la umbra unui dud batran ce strajuia pichetul caii ferate.

Vreme de un ceas au trecut destule masini, dar niciuna nu s-a indurat sa ma ia si pe mine, pana cand intr-un tarziu, dupa ce incepusem sa imi fac griji cu privire la motiv, una a oprit totusi, o Dacie, iar soferul a deschis usa din spate si m-a poftit sus. Am urcat cu repeziciune, am multumit pentru amabilitate si atunci am realizat ca in masina mirosea a paine calda. Tin minte si acum acea prima senzatie, de coca coapta si asta mi-a amintit de coptarita bunicii mele de la Sichevita, in care ea si mama coceau paine inainte de sarbatori. Omul a inceput sa se scuze ca ma tine in spate, dar pe scaunul din fata avea niste sacose cu paine. Nu era nimic, cateva paini calde erau asezate si pe bancheta din spate, era bine si asa, stateam de prea multa vreme pe marginea drumului ca sa mai fac si nazuri.

L-am intrebat daca merge pana la Ciclova si mi-a spus ca da, pana acolo merge si el. Am intrebat din nou daca Ciclova e departe si mi-a spus sa nu imi fac griji, ca este doar la cativa kilometri. Nu ii vedeam fata, dar soferul era un om tanar, corpolent, ce parea usor ingandurat. Am zis sa il las cu ale lui, dar a intors el capul spre mine si m-a intrebat daca vin de departe. Avea o fata bucalata, cu un zambet prietenos in coltul gurii si niste ochi iscoditori. Vin de la Timisoara, in vizita la niste prieteni ce au casa in Ciclova. Cum de nu am venit cu masina? Am mintit ca masina o lasasem fiului meu sa plece in vacanta. Evident nu m-a crezut, asa ca intre noi s-a creat un aer de stajeneala, pe care tot el l-a imprastiat. O sa va placa la noi in Ciclova, aici oamenii sunt  de treaba si primitori. Aveam sa ma conving in timp ca asa e! Locurile sunt frumoase, cine bea apa odata de aici, se va intoarce negresit. Mi-a placut asta, pentru ca asa gandeam si eu despre comuna mea natala. Sunteti nascut aici, locuiti in Ciclova, am incercat sa il descos. A raspuns ca da, toata familia sa se afla in Ciclova.

Am mai vorbit de una, de alta, despre drum, despre plantatiile de pomi printre care trecea drumul si am intrat in comuna. M-a izbit asemenarea frapanta dintre aspectul caselor ciclovene si cele sichevicene. Erau aliniate la marginea drumului (comuna de deal si aici, am gandit), erau ingrijite, varuite, cu iarba taiata in fata caselor si cu santurile curatate pe marginea drumului (locuitori harnici, am gandit din nou).

Ma gandeam ca nu parea sa il intereseze concluziile mele, dar interlocutorul meu m-a intrebat, privindu-ma in retrovizoarea din parbriz, ce prima impresie imi face comuna. I-am spus sincer ce gandisem mai inainte, el a inceput sa rada si a continuat sa ma intrebe – dar despre primar ce s-ar putea spune? Primarul ar putea fi agentul ce inspira sau impune si uniformizeaza conduita cetatenilor. Ori stie sa se impuna in fata oamenilor, ori stie cum sa le ceara, ceea ce e bine, mai ales ca in etapa urmatoare  comunitatilor locale le vor reveni roluri importante pe taramul descentralizarii administrative. A tacut putin, parand surprins si m-a intebat cu ce ma ocup. L-am mintit si i-am zis ca sunt jurist la o firma de materiale de constructii. A zis „aha” si m-a intrebat unde trebuie sa ajung. I-am explicat cum am putut, aratandu-i o fotografie a prietenilor mei in fata casei lor, a zis din nou „aha” si dupa putin timp a intors masina in drum si a oprit. Ajunsesem. 

Am coborat, am vrut sa ii platesc, m-a refuzat, mi-am spus numele si i-am multumit, el mi-a intins mana si s-a prezentat de asemenea – Puiu, dupa care a demarat, lasandu-ma in mijlocul drumului.

In poarta casei sedea prietenul meu si prima sa remarca a fost ”Nu mi-ai spus ca te cunosti cu primarul din Ciclova!”.

.

Scrisoarea lui Iosam Gaina catre gazduitorii mamei sale

Familiei de gazduitori Marcu:

I-am scris mamei mele inca o scrisoare dupa primele patru trimise lunile trecute. Nu cred ca le-a primit, caci daca le-ar fi citit mi-ar fi raspuns sau m-ar fi sunat la telefon. Cu siguranta voi le-ati rupt si nu i le-ati dat sa le citeasca si sa vada adevarurile ce i le-am scris.

De data asta, va trimit si voua si ei cate o scrisoare deschisa, pe internet. Asa cu siguranta nu o mai puteti ascunde de mama mea, dar nici de lumea din sat!

Va scriu si voua o scrisoare, cu toate ca nu stiu ce veti intelege voi din ea, tinand cont ca nu stiti decat sa zbierati la mine si sa ma acuzati de toate relele ce va convin voua, cand imi dati telefon.

Mama mea se afla la voi de cateva saptamani si nimeni nu mai intelege nimic, nici lumea din Sichevita si cred ca nici ea. Singurii care pare ca stiti ce se intampla sunteti voi, cei ce ati organizat mutarea ei la voi acasa.

Intr-o vreme eu am crezut ca voi sunteti victima teoriilor mamei mele cum ca i-as fi dat „un pumn in inima” si alte bazaconii de acest fel. M-am convins insa ca ea este victima voastra. Nu ea s-a poftit la voi, ci voi ati luat-o cu bagaje cu tot si ati dus-o la voi acasa, lasand in urma zvonuri urate la adresa mea ca sa va motivati acapararea ei. Nu ea a scos minciuni prin sat, ci voi, prin neamurile voastre, doritori si unii si altii sa ii mosteniti cele 25 de procente din averea sa.

Cuvantul domnului, pe care voi il propovaduiti, aici a fost inselat si mistificat. Nu ati facut nici un bine unei batrane luand-o din casa ei si ducand-o sub acoperisul vostru, ci i-ati facut un rau smaulgand-o de langa familia sa unde ii era bine si ducand-o pe furis intre straini.

Se vorbeste prin sat ca deja v-ati saturat de ea si ca o veti trimite acasa, vazand ca nu ii puteti lua bruma de agoniseala stransa intr-o viata de munca pe pamanturile stamosilor nostri.

Ati facut un lucru cum nu se poate mai urat, voi niste straini, intrand intr-o familie saraca, cu doar patru membri, asmutindu-ne unii impotriva altora, incercand sa invrajbiti tot satul impotriva ei si a familiei ramase pe loc, incercand sa ne faceti sa ne uram.

Ce ati crezut ca aveti de castigat de pe urma dihoniei ce ati bagat-o in familia noastra? Averea, pamantul, coliba, casa? Daca va placeau toate astea, ati fi ramas aici sa va lucrati pamantul vostru, nu ati fi plecat in bejenie pe la oras.

Lsati-o pe mama sa se intoarca la casa ei, nu o tineti cu forta la voi, caci exista si alte cai sa ii castigati partea ei de avere, nu tinand-o inchisa la voi acasa! 

De exemplu, cumparandu-i partea ei de mostenire! I se marita nepoata maine-poimanine si poate ar vrea sa ii faca o donatie in bani.

Ce spuneti? Nu ar fi asa mai cinstit din partea voastra si toata lumea ar fi multumita?

Iosam Gaina

.

Scrisoarea lui Iosam Gaina catra mama lui, plecata intre straini

Draga mama, iti scriu eu, Iosam, singurul tau fiu. Ti-am mai scris inca de patru ori de cand ai disparut de acasa, insa ori posta nu ti-a adus plicurile, ori gazdele tale ti le-au ascuns! 

Acum iti scriu pe internet, cu ajutorul unui prieten, caci doar asa vei sti ce si cum gandesc.

Ai disparut de acasa de luni de zile si toata comuna se intreaba de ce-ai plecat, unde te-ai dus, ce faci acolo, cand te vei satura de strainatati si cand te vei intoarce.

Cei carora le place sa bage batul prin gardul din sat imi spun ca ai plecat pentru ca te-as fi alungat eu. Altii zic ca ai plecat pentru ca in sfarsit ti-ai gasit iubirea la care ai visat toata viata si acum vrei sa mai imi faci un frate! Altii prin sat spun ca ai plecat sa fii mai aproape de doctorii care iti trateaza o boala mai veche. Pareri si pareri, fiecare isi da cu parerea dupa cum crede.

Dar eu si cu tine suntem singurii care stim ca esti mai sanatoasa decat mine, ca ai plecat pentru ca te-ai plictisit de viata la sat, ca la batranete niciuna din surorile tale nu si-au mai gasit vreo iubire, ci doar moartea printre straini, departe de familie.

Eu si cu tine suntem singurii care stim ca nu ti-am dat vreun pumn in inima, asa cum unii au raspandit prin sat. Noi doi stim ca asta este o licenta poetica prin care mintind,  se spune un anume adevar. Doar noi doi stim ca „lovitura data in inima” inseamna impotrivirea mea sa ma despart de  femeia cu care am o fata.  Ar fi trebuit sa intelegi mai demult ca si eu si tu avem nevoie de sprijinul Milevei si ca ambitia ta de a o alunga din casa impreuna cu fata noastra, nu se va intampla niciodata.  Cand vei fi bolnava in pat, ele doua iti vor aduce un pahar de apa, nu vreun strain. Ele doua te vor schimba si iti vor da o lingura de supa calda, trebuie sa stii asta!

Ceea ce este ciudat este faptul ca dupa plecarea ta neanuntata, cu arme si bagaje, co-religionarii tai din sat, cei care ar fi trebuit cei dintai sa iti fie aproape, sunt primii care te critica cel mai rau, scotandu-ti prin sat vorbe de care si eu ma rusinez. Aceleasi vorbe nepotrivite sunt scoase si familiei care te adaposteste, despre care ei spun in plus ca sunt niste hapsani care nu vor altceva decat sa puna mana pe casa noastra din sat, de fapt pe partea ta de 25 procente din acea casa.

Nici nu conteaza ce mai vor si acei gazduitori ai tai, dar toata lumea din sat spune ca ei in curand se vor satura de tine si te vor urca pe autobuz sa vii la casa ta, dupa care iti vor cere sa ii despagubesti pentru cheltuielile facute cu intretinerea ta in aceasta vara….

Draga mama, eu iti inteleg nazuintele si dorintele, comune cu ale surorilor tale, iti inteleg si refularile cand vezi cat de bine se inteleg alte familii din sat si ce pensii au alte de varsta ta! Nu toti oamenii sunt egali in venituri si in intelepciune, asta nu trebuie sa te supere!

Eu iti mai scriu sa te astept sa vii acasa, unde este familia ta si unde sunt ingropati mortii nostri.

Vino acasa dintre straini si lasa-i acolo unde sunt ei, cu poftele lor cu tot! Ei niciodata nu te vor ingriji nici asa cum iti doresti tu si nici asa cum te poate ingriji familia ta.

Noi iti oferim un contract de intretinere prin care ne lasi sfertul tau din avere, iar noi ne obligam sa te ingrijim tot restul vietii tale, sa te ducem la medic, sa te spalam, sa te imbracam si sa te hranim. Sa te ducem in excursii la oras, daca acolo iti place atat de mult. Sa te iubim ca pe o mama ce esti si sa iti aprindem o lumanare cu piosenie cand nu vei mai fi!

Ai tai, Iosam, Mileva si Alina.

.

Primaria Sichevita - un nou sir de patru intabulari falsificate?

Este foarte bine ca prietenul meu din copilarie de pe Valea Ravensca, in acest an descoperit de mine ca fiindu-mi verisor (el a stiut asta tot timpul !), dupa ce si-a vandut coliba si pamantul in urma cu mai multi ani, i-a facut acte de proprietate tanarului cumparator si sotiei acestuia pe cele cinci parcele de teren.

Din nou apare insa in afacere Primaria Sichevita, care in cele cinci procese verbale intocmite spune ca nu exista litigii cu privire la niciuna dintre parcele. Asta in conditiile in care toti cei 9 co-proprietari pe acele 4 parcele si in plus pe altele fusesera deja citati in dosarul de iesire din indiviziune deschis de tatal meu la Judecatoria Moldova Noua.

Iata fotografia din satelit ce arata ca tanara familie venita in Valea Ravensca de doar cativa ani este intabulata bine merci! Dar de ce a trebuit sa se faca asta din nou pe furis, hoteste, fara stirea unuia dintre co-proprietari, fara o minima corectitudine si onoare? Mai ales ca tatal meu fusese in curte la ei si le ceruse acordul pentru separare si niciunul nu se opusese!

Cine o fi semnat in locul tatalui meu? O fi fost chemat sa semneze din nou acel Beloia Marin de la Lucacevat, care a semnat in fals si procesul verbal cu care un vecin din Carsie s-a intabulat cu un teren la bunicilor mei? Acel amarat de Beloia Marin sa fie falsificatorul de serviciu al Primariei Sichevita, cea condusa de Nicolae Kramer?

Sau altcineva a semnat de patru ori in locul tatalui meu? Cine si de ce sa savarseasca o infractiune fara niciun motiv? Autorul falsului va fi scos la lumina, caci cele patru documente nu sunt secretizate, este doar chestiune de timp pana se va ajunge la ele in arhiva primariei.

Daca ar fi fost chemat la Primaria Sichevita, si tatal meu ar fi semnat fara probleme cele patru procese-verbale, asa cum a semnat in fata instantei, in urma cu 18 ani, cand Adam Suru din Valea Ravensca ii ceruse sa renunte si sa semneze in fata instantei ca nu are pretentii la o mostenire pe care o detineau impreuna!

De data asta s-a preferat insa sa se faca totul pe furis. Este limpede ca in privinta cinstei si onoarei, Adam Suru este castigatorul, Dumnezeu sa il odihneasca! De ce acum s-a facut pe ascuns, daca totul a fost curat si cinstit? Cui i-a folosit matrapazlacul aceasta? Celor in cauza – prea putin probabil!

Mai degraba aceasta noua magarie a administratiei locale din Sichevita a fost menita sa hraneasca orgoliile ranite ale cuiva ramas cu liceu agricol la coada vacii, la sustrageri de alcool de la Solventul, la calauziri peste frontiera, la dosare penale inchise fortat pe motiv de rudenie, la refularile ratarii oricarei cariere in securitate sau militie, sau la cele ale fecalelor aruncate pe fatada casei!

Si prietenii si neprietenii stiu de ce!

.

Sinteza mediatizarii primarului Nicolae Kramer pe blogul meu

Nu am stiut ca exista in Sichevita un electrician cu numele Nicolae Kramer, iar ca acesta fusese ales primar al comunei mele natale, am aflat foarte tarziu, prin 2013. Nefiind alegator local nici eu si nici parintii mei, prea putin ma interesau detalii despre administratia locala. Familia mea isi platea impozitele la fiecare inceput de an fiscal si gata!

Il cunoscusem pe primarul Petru Jurca, un alt electrician din comuna, cu care avusesem in trecut oarece relatii, cumva de familie, cumva de prietenie si de aceea nu mica mi-a fost mirarea cand, in luna iunie 2013, un anume Nicolae Kramer mi-a dat telefon si m-a anuntat ca este primarul comunei si detine, pentru mine si pentru tatal meu, doua invitatii la manifestarile ocazionate de aniversarea a 650 de atestare documentara a comunei Sichevita.

L-am intalnit la Gradinari, cand eu mergeam spre Timisoara, iar se intorcea de la Timisoara, el mi-a dat in drum, langa masini, cele doua plicuri, i-am multumit, ne-am strans mainile si fiecare si-a vazut de drum. Parea un om normal, echidistant si fara pitici pe creier.

Am venit singur la manifestari si la o masa festiva organizata in caminul cultural, caci tatal meu s-a marginit sa trimita o scrisoare de multumire primarului si consiliului local. Intalnirea a fost pentru mine un prilej de mare bucurie, era prima oara cand vedeam comuna in sarbatoare, am reintalnit prieteni din copilarie, am discutat cu colegi din ciclul primar pe care nu ii mai vazusem de peste 40 de ani!

Ulterior, am scris cateva randuri despre manifestarea la care participasem, totul in registru favorabil fara discutie si am postat pe blog o sumedenie de fotografii de la eveniment.

http://saul-beloia.blogspot.ro/2013/06/comuna-sichevita-650-de-ani-de-atestare.html

(433 afisari de pagina)  

http://saul-beloia.blogspot.ro/2013/07/sicheviceni-va-indemn-sa-comunicati_13.html  (184 afisari de pagina)

Sub impresia acelor frumoase manifestari aniversare organizate de Consiliul Local, am scris de asemenea, cam dupa o luma de zile, un articol despre operationalizarea unei curse regulate de transport public Sichevita-Timisoara si retur.

http://saul-beloia.blogspot.ro/2013/08/de-la-coronini-la-timisoara-in-doar.html

(284 afisari de pagina)

In anul 2013, lovit de reducerile de salarii si de pensii, la fel ca si multi alti sicheviceni, si eu calatoream frecvent cu autobuzul pentru a o vizita pe mama mea la Carsie. In acel articol am prezentat  o idee de extindere a cursei de persoane Timisoara – Coronini pana la Sichevita, avantajele fiind evidente.

Dorind sa ii creez un avantaj imagologic primarului Kramer prin prisma prestatiei sale de la aniversarea celor 650 de ani, am prezentat in articol ideea mea ca apartinandu-i acestuia, ba chiar l-am sunat si dupa ce i-am descris proiectul, l-am convins sa introduca spre aprobare in prima sedinta de consiliu local o cerere catre transportatorul ce castigase licitatia pentru licenta de transport pe ruta Timisoara Coronini. In acea cerere, consilierii locali urmau sa isi arate interesul pentru extinderea liniei de transport de persoane  cu inca 20 de kilometri, de la Coronini pana la Sichevita si retur.

Primarul a raspuns afirmativ propunerii mele, dar din motive pe care eu doar le intuiesc, a ingropat ideea si comuna a ramas fara cursa directa spre Timisoara. Nu era un capat de tara acel proiect, dar am aflat mai apoi ca oficializarea unei curse zilnice spre Timisoara ce ar fi costat 35 de lei i-ar fi pus pe butuci pe soferii amatori ce faceau la negru curse regulate spre Timisoara contra a 100 de lei.

De la aceasta intamplare a aparut  zvonul ca as fi angajatul Autotim, ca si controlor de bilete (!). Chiar asa daca ar fi fost, pentru mine nu ar fi fost nicio rusine, dar cand calatoresti foarte mult cu Autotim si vrei sa mai calatoreasca si altii tot cu Autotim, ii deranjezi pe cei ce fac curse la negru si ei iti scot zvonuri!

http://saul-beloia.blogspot.ro/2013/02/revenire-catre-primaria-comunei.html

 (78 afisari de pagina)

http://saul-beloia.blogspot.ro/2013/02/kramer-nicolae-primarul-din-sichevita.html 

(135 afisari de pagina).

Inainte de toate acestea, dar in acelasi an 2013, prin luna februarie, ridicasem semne publice de intrebare cu privire la corectitudinea primarului din comuna. Parintii mei aveau de facut doua executari silite in comuna la niste rude ale fostului primar Jurca, pentru a-si recupera niste sume de bani la terminarea unui partaj judiciar. Intrucat paratii refuzau sa se achite de obligatiile dispuse de instanta, executorul judecatoresc ceruse Primariei Sichevita in doua randuri sa ii comunice date privind starea lor materiala, pentru a le vinde bunurile la licitatie. Vreme de cateva luni insa, primaria a refuzat sa dea curs solicitarii executorului. In final, dupa o interventie la Consiliul Judetean , documentul a fost eliberat si executarea silita s-a afectuat. Cineva din comuna, apropiat primarului, a incercat sa ma intoxice si mi-a spus ca nu primarul a blocat acel document, ci un obscur functionar din primarie, prieten la catarama cu rudele parate ale fostului primar Jurca, functionar care de altfel a si fost dat afara de la serviciu si pensionat, fiind prins cu tot felul de gainarii. Nu mai avea importanta, nu am cautat niciodata razbunari. Daca mi-as fi pierdut vremea cu razbunari, nu as fi ajuns unde am ajuns.

Nici nu a contat cine a fost acela care vremelnic a blocat documentul, nu ma interesau micile bisericute, partipriurile, amantlacurile, adversitatile sau barfele din comuna sau din primarie. Apreciind ca invitarea mea la Nedeea din vara aceluiasi an 2013 a constituit modul in care primarul mi-a comunicat ca problema acelei executari silite este inchisa, au urmat mediatizarile neutre spre favorabil din vara lui 2013.

Ulterior, diversi din comuna incercau sa ma cointereseze si sa ma coalizeze cu Kramer, in timp ce alti diversi incercau sa ma alieze, prin diverse promisiuni, impotriva lui. Mi-am pastrat echidistanta fata de orice fel de membri ai diverselor partide politice, stiind ca aceasta este cea mai sigura cale inspre independenta mea personala. Inca sper ca si unii si ceilalti vor intelege ca sunt un ins de o cu totul alta constructie, dublu licentiat in drept, triplu master in studii europene, presa si didactica, ce nu se lasa nici atras si nici manipulat la bodega din centru.

Voi intra de partea sau impotriva lui Kramer doar benevol si gratuit si doar atunci cand voi socoti eu.

Pana atunci insa, pe blogul meu se vor publica toate datele ce privesc relatia institutionala abuziva pe care Kramer a construit-o in 2014 si 2015 cu familia mea, obrazniciile repetate fata de mine si fata de parintii mei ale unora dintre rudele sale, si terminand cu documentele oficiale false pe care primarul si-a pus semnatura si stampila unitatii de administratie publica locala.

http://saul-beloia.blogspot.ro/2015/09/intabulare-hoteasca-cu-sprijinul.html

(72 afisari de pagina)

Ultimul articol este un semnal de alarma ca prin falsuri, unii sicheviceni isi intabuleaza terenuri in detrimental altora. Apare si numele primarului Kramer acolo pentru ca ii apare semnatura si stampila pe documentul falsificat.

Am simtit nevoia sa trag o linie intre ceea ce a fost si ceea ce va fi pana la alegerile din 2016. Iar lumea va aplauda! Sau dupa caz, va injura! Pe primar sau pe mine! Dupa caz!

***

Intabulare hoteasca cu sprijinul Primariei Sichevita

La furat de terenuri

Astazi este ziua onomastica a lui Beloia Marin de la Lucacevat.

La data de 24.03.2014, Beloia Marin a semnat fara nici un drept Procesul-verbal nr. 521 emis de Primaria Sichevita intr-un dosar de intabulare, alaturi de Popovici Ilie, Kramer Nicolaie, Jurca Elena si Jurca Ion.

Prin semnatura sa, Beloia Marin declara in fals faptul ca ar detine la Carsie un teren (care de fapt apartine mamei mele), teren ce s-ar invecina pe latura nordica cu Jurca Ion. A savarsit o fapta de fals si altcineva a uzat de falsul sau.

Beloia Marin fusese chemat sa semneze in locul si in numele mamei mele Beloia Maria, mizandu-se pe asemanarea de nume, astfel incat ea sa nu afle ca vecinul ei Jurca Ion se intabuleaza hoteste cu un teren al parintilor ei.

Ii doresc sanatate, sa ii treaca durerea din picior si sa nu mai savarseasca fapte penale!

S. Beloia