Drumet in calea Sichevitei

Draga drumetule,

Stiu ca ai ajuns cu greu la Sichevita, te-am vazut la Oravita si Naidas, apoi urcand pe Piatra Alba dupa ce ai renuntat sa treci muntele urmand vechiul drum peste Gheorghe. Stiu ca ai avut de-a face cu napastuitul drum national DN 57, ce porneste de la Orsova si se opreste la Moravita, dupa ce prabusirea peste el a dealului dintre Svinita si Berzasca l-a inchis pentru urmatorii doi-trei ani…

Nu ti-a fost usor ca parasind Valea Dunarii, sa pornesti pe malul raului Sichevita pe valea ce desparte Muntii Locvei la apus de cei ai Almajului la rasarit si sa mergi pe drumul judetean 571/a recent refacut intrucatva (DJ Sorin Frunzaverde, cum i-s spus un blogger mucalit in vremea cand doar tractoarele si carutele trase de cai se aventurau sa il strabata…)

Iata-te asadar in Sichevita! Bine ai venit! Acomodeaza-te cu locurile si cu oamenii! Este comuna mea natala si ma intorc aici cat pot de des. Te las in compania unui neobosit calator si scriitor de itinerarii montane, sa iti vorbeasca frumos despre comuna Sichevita.

Este vorba despre Nicolae Cristian Badescu, omul pe care toata lumea si l-ar dori in lista de prieteni de pe Facebook.

Cu prietenie,

Beloia S.

Sichevita. A treia vatra comunala

Într-un loc mirific de pe Clisura Dunării, la hotarul dintre Muntii Locvei si Muntii Almăjului este "răsfirată" comuna Sichevita, cu cele 19 sate ale sale. Este una dintre cele mai vechi asezări din Clisura Dunării, atestată documentar încă din evul mediu (1363), cu o populatie curat românească. Este o străveche vatră cu urme de locuire încă din preistorie, asezată acum la confluenta dintre Valea Camenita si Valea Sichevita. Satul îsi are numele de la pârâul si valea cu acelasi nume si este "locul de bastină" al românilor de pe Clisura Dunării.

Pornind de la Podul Păzăriste pe vale veti vedea de-o parte si de alta a satului alternanta un deal, o vale, un alt deal, o altă vale. Suisuri si coborâsuri blânde, ca oscilatiile leagănului traditional al satului Sichevita. Mereu o nouă priveliste. Dar, peste tot aceeasi blândă armonie a peisajului. În zare se iveste dealul de la cumpăna râurilor Camenita si Gravensca numit atât de sugestiv de localnici Botul Cracului. După 650 de ani de existentă, Sichevita a rămas un sat bănătean traditional, unde există una dintre cele mai căutate atractii turistice traditionale ale Clisurii Dunării.

Ansamblul de mori cu ciutură si butoni de la Sichevita

Tot atât de vechi ca si morile de la Rudăria, morile de la Sichevita (existente din 1809) functionează si astăzi. Toate morile de apă sunt cu "ciutură" si ax vertical, considerate pe drept cuvânt a fi precursoarele turbinelor Kaplan. Căutati cele 10 mori de apă de la Sichevita, asezate sirag pe o distantă ce se întinde pe 10 km (2 ore de mers pe jos), de la Dunăre la izvoarele apelor din munti.

Majoritatea morilor sunt ridicate direct pe cursul apei, însă veti întâlni si mori la care apa este adusă pe "ierugă". După cum este locul, morile sunt ridicate pe furci de lemn, cu picior de piatră spre albie si cu un altul direct pe sol. Un alt element unic în această zonă este constructia "morii cu două încăperi". Morile sunt construite din bârne de lemn "lipite" cu pământ galben (lut) si au acoperisul de sindrilă "în două ape". Lângă piatra morii fixată direct pe axul ciuturei, este vatra cu horn deschis, pentru ca "morarul" să se încălzească noaptea la foc. Fiecare moară este un monument de arhitectură populară pentru cei pasionati de agroturism si vor să trăiască "viata la tară" pentru câteva zile de vacantă.

Silvoterapia

Din sat urcati în Muntii Locvei si Muntii Almăjului. Veti avea impresia că v-ati întors în timp si că vă aflati într-o epocă de mult uitată. Crezi că ai cuprins cu privirea tot acest spatiu, dar acesta creste, se amplifică tot mai sublim, făcându-te să simti cât de mărunt esti. Veti ajunge în păduri umbroase în care se simte aerul curat, răcoarea umbrei si mirosul reavăn al pământului. Este clipa în care puteti să faceti silvoterapie!

Dacă iubiti pădurea, faceti silvoterapie activă sau pasivă în mijlocul "codrului". Este o terapie cu ajutorul arborilor. Pentru turistii sportivi sunt potrivite alergările usoare sau "montainbike" într-un ritm de 3-5 km pe oră, urcând si coborând dealul dintr-o vale în alta, ca o formă "activă" de silvoterapie pentru întărirea organismului. Pentru iubitorii de drumetie este de preferat mersul pe jos, cu exercitii la umbră si "îmbrătisări" ale copacilor. Este forma "pasivă" de silvoterapie pentru combaterea stresului si refacerea organismului. 

Muzeul sătesc "Ion Dragomir"

Nu puteti pleca din Sichevita fără a vizita Muzeul sătesc "Ion Dragomir" din Gornea, Mănăstirea "Intrarea în biserică a Maicii Domnului" de la Păzăriste si Villa Rustica de la Căunita.

Muzeul sătesc "Ion Dragomir" din centrul localitătii Gornea, inaugurat la 27 iulie 1969, are două expozitii. Una dedicată arheologiei si una etnografiei locului. În Sala de arheologie veti vedea exponate dispuse pe epoci istorice din preistorie si perioada romană. În Sala de etnografie se pot admira costume populare vechi de peste 100 de ani si atât de ingenioasele "unelte" din epoca de… lemn, donate de locuitorii satului.

Desi este un sat de români, în obiceiurile, portul si graiul din Sichevita veti descoperi influenta locuitorilor satelor din jur, a pemilor de la Gârnic, a sârbilor de la Liubcova, a "bufenilor"de la Coronini si Padina Matei si a nemtilor de la Moldova Nouă (o descriere calda, apartinand prof. Gheorghe Popovici, nascut si crescut la Sichevita, ajuns acum om mare, coordonator al unui colectiv ce a publicat recent monografia comunei natale).

*