Copilita

Avea doar 14 ani si era o copila proasta si fara minte cand fugise de la parinti, dupa ce un june din Valea Sichevitei o prinsese la scaldat si o lasase bortoasa. Cel mai rau era faptul ca desi ii crescuse burta, junele nu recunostea ca el ar fi tatal copilului. 

Ea stia ca junele are alta draguta si ca nu avea de gand nici macar sa vina in petit, iar nunta nici nu intra in discutie, asa ca intr-o seara s-a hotarat si a plecat singura inspre el, urcand anevoie dealul ce despartea Valea Ravensca de cea a Sichevitei. 

Pe drum o ajunsese un car cu boi si taranului i se facuse mila de ea vazand-o cum abia isi duce traista cu boarfe, asa ca o luase in lada pana in apropierea colibei socrilor.

Primii o simtisera cainii si o zacupisera intre niste capite cu fan, iar cand a venit soacra-sa si a vazut-o smiorcaind, speriata si murdara ca vai de ea, i s-a facut mila si a adus-o in casa. Iubitul ei tocmai sedea la masa cu sora-sa si cu tatal lor si cand a vazut-o, a lasat mancarea si a fugit afara, intorcandu-se abia peste doua zile. A fost primita in casa si acolo a si ramas.

Nestiind nici carte, nici norme elementare de igiena si nimic altceva care sa o ajute sa pastreze sarcina, dupa putin timp fata a nascut un copil cu deficiente, care s-a prapadit la scurt timp. Nici in urmatorii ani nu a stiut si nu a putut duce la capat sarcinile, de fiecare data fatul nascandu-se mort.

Primul copil viu si intrucatva sanatos l-a nascut abia dupa 5-6 ani, in anul in care militia a cautat-o pentru ultima oara pe evreica cea bogata de pe Valea Sichevitei, ce disparuse fara urma in urma cu cativa ani. Dupa atatea esecuri, de bucurie au facut botez mare copilului, ocazie cu care i-au cununat si pe parinti. 

Dupa nici un an insa, copilul a dovedit ca avea probleme de sanatate si dupa inca o vreme si pe acesta a fost cat pe ce sa il piarda. Cand iesea luna noua, micutul plangea pana se umfla si se inrosea la fata, facea spume la gura si se zvarcolea pana isi pierdea cunostinta, iar lumea vorbea ca ori l-a luat boala rea, ori l-au ajuns blestemele evreicei, despre care se tot vorbea ca ar fi fost omorata de bunicul micutului, ca sa ii ramana lui averea ei.

Parintii, tineri si fara minte, in loc sa duca bebelusul la medic, au preferat sa asculte de socri si sa il duca la o vrajitoare ca sa il descante si sa ii schimbe numele, chipurile ca sa nu il mai gaseasca boala. Nu se stie daca s-a vindecat sau nu, dar probleme de sanatate au persistat toata viata si au aratat probleme de personalitate cu izbucniri de violenta la adresa membrilor familiei sale.

Aceasta stare de lucruri a provocat ani in sir numeroase reprosuri si certuri intre parinti, mama reprosandu-i de fiecare data tatalui ca fiul lor seamana in partea familiei sale, intrucat el avea o sora cu afectiuni psihice, care, spunea ea, ar trebui izgonita din casa, intrucat de la ea ar fi mostenit copilul lor boala rea…    

.