Urmarirea penala ca-n filme! (urmare)

Maria zambeste cu calm reclamantilor si urmaritorilor sai,
stiind ca niciodata nu a produs nimanui niciun  prejudiciu

Urmarirea penala ca-n filme!

Rezumatul episoadelor anterioare:

Familia descopera falsificarea dispozitivului sentintei. Politistii sunt recuzati. De indata incep masurile de retorsiune impotriva familiei si a martorilor. Ploua din nou cu amenintari cu moartea. Sichevita devine o adevarata Sicilie. Parchetul constata ca plangerea avocatei este una lipsita de suport real, ca fapta nu s-a petrecut  si stopeaza dosarul penal. Sotul sotiei blond-roscate trimite provocatori  care o instiga pe Maria sa savarseasca fapta. Aceasta le da sperante dar ii pacaleste si isi vede de treaba. Avocata pregateste faza a doua la parchet.

Masurile de retorsiune impotriva familiei Beloia. Maria

Dupa recuzarea politistilor de la Sichevita si sesizarea falsificarii sentintei de iesire din indiviziune, totul sare in aer. Nervozitatea institutiilor si a functionarilor lor explodeaza si creste la maxim, iar telefoanele se incing pe Clisura Dunarii. Incep sa se produca evenimente furibunde in proximitatea familiei ofiterului SRI, in legatura cu acesta si mai ales cu parintii sai.

Sursa de informatii convertita la tacere, de fapt o sursa fatarnica si duplicitara, o ameninta pentru a treia oara cu moartea pe Maria Beloia, din nou de fata cu martori. Se intreprind masuri de intimidare a Mariei, telefonul ii suna in miez de noapte si la celalalt capat nu vorbeste nimeni, langa gardul casei sale si in raul ce trece prin curtea sa sunt aruncati caini si porci morti.

Martorii

Martorii Mariei sunt bruscati si amenintati telefonic in numele politiei, sunt convocati telefonic sa se prezinte la Politia de Frontiera (!) din Moldova Noua sa dea „o mica declaratie” despre fiul reclamantei (rezervistul SRI! – Oooo, ProtectiEEE, unde esti? Sau chiar tu esti?!), seful de post il ameninta cu amenda pe fiul martorilor in cazul in care parintii lui nu se prezinta la citarea telefonica, o persoana suna fara sa isi spuna numele, de pe numarul 0786848266 si ii ameninta in doua randuri pe martori ca vor fi luati pe sus daca nu se prezinta la agentul Gore (?) de la Politia Moldova Noua sa dea declaratie despre Saul Beloia (!).

Sursa cea fatarnica se intoarce din strainatate, unde lucra la grajduri si ii ameninta cu moartea pe martorii Mariei. Le inchide accesul la apa din rau, unde isi adapau animalele. Le mai da doar doua saptamani de trait, nu mai mult! De unde-o fi aflat ca acestia au semnat declaratii impotriva sa?

Saul

Acelasi Saul Beloia este interceptat sistematic in trafic si oprit de catre posturile subordonate Politiei Moldova Noua, masina ii este cercetata amanuntit, i se pune fiola dimineata la ora 9, este chestionat cu privire la provenienta si destinatia produselor alimentare ce le duce mamei sale, bonurile fiscale de la supermarket ii sunt retinute (!). In mod vadit i se cauta nod in papura, i verifica validitatea anvelopelor, actualitatea trusei medicale, functionalitatea semnalizarii, jocul de volan. Privirile agentilor sunt amenintatoare, in aer pluteste o tensiune inexplicabila, oamenii legii se comporta ca si cum ar avea in fata o fantoma, par gata sa scoata pistolul din toc si sa deschida focul.

Cine si de ce i-o fi speriat in halul acela? Simplul fapt ca ei, agenti civili de politie, aveau in fata un militar adevarat, fost ofiter de informatii cu sase juraminte depuse patriei intr-o cariera militara de 25 de ani si cu trei dani pe centura, sa fi fost motiv pentru conduite ce pareau de-a dreptul deviante?

Dupa ce in urma cu trei ani, in timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, pe numele ofiterului si al tatalui sau fusesera formulate denunturi anonime cum ca ar fi sustras agregate din valea raurilor din Valea Ravensca, periclitand grav mediul si regimul apelor curgatoare, iar cercetarea efectuata si de politie si de Directia Apelor a dovedit ca nu ofiterul savarsise fapta, ci un verisor al sau din Sichevita, iata ca aceiasi anonimi l-au luat din nou in colimator si au inceput sa il bombardeze cu scrisori nesemnate pe Saul. 

Ofiterului ii sunt trimise prin posta scrisori anonime in care este prevenit ca i se pregatesc lucruri urate, ca se incearca atragerea lui intr-un conflict cu primarul comunei, fiul aceluiasi primar il admonesteaza pe ofiter in mod grosolan si complet nemotivat, pentru a doua oara, fara ca cei doi sa se cunoasca, cu privire la o femeie din Sichevita; unui prieten din copilarie din Valea Ravensca i se fabrica si transmit barfe potrivit carora ofiterul ar fi facut afirmatii ireverentioase la adresa fiicei si  a sotiei acestuia, un invatator din comuna apropiat sefului de post recuzat, dar si sursei convertite de acesta, ii trimite pe facebook nenumarate mesaje ce contin insulte, mascari ordinare si jigniri, in timp ce peretele contului virtual ii este inundat cu poze cu semnificatii explicite de amenintare fizica.

Trecut printr-o profesie cu standarde si jaloane morale si psihologice ce depasesc media, ofiterul stie exact cate prune are in traista si el si anonimii implicati, astfel ca priveste cu detasare aceste incercari copilaresti, asteaptand momentul sa puna inregistrarile pe blog. 

Pavel

Nici Pavel Beloia nu scapa de campania denigratoare si obstructionista! I se refuza dreptul de acces la parchetul din Moldova Noua si este intors inapoi de la poarta, jandarmul transmitandu-i din partea procurorilor ca s-au schimbat regulile de acces si ca daca doreste ceva anume, sa ceara in scris prin posta! Acelasi primar care in urma cu trei ani il invita pe Pavel la o manifestare aniversara din comuna, in calitate de fiu al satului, ii refuza dreptul de a primi o adeverinta necesara la APIA, in conditiile in care aceeasi primarie ii eliberase actul in anii anteriori.

Sora lui Pavel, femeie invidioasa ce a urat-o pe Maria din prima clipa cand a vazut-o, pe fiul ei de indata ce acesta a intrat la Academia de Informatii, si in cele din urma chiar si pe propriul frate, fara a se uita in propria ograda scoate vorbe prin comuna si umple satul cu barfe de joasa speta cand pe seama fratelui, cand a sotiei lui, cand a fiului lor! Fara stirea fratelui ei, femeia luase bani de la niste amarati de vecini din Valea Ravensca, in schimbul incredintarii folosintei unor terenuri aflate in proprietatea comuna a ei si a fratelui ei, ii mintise pe oameni ca este unica proprietara si ca le vinde acele terenuri, iar acum, cand funia a ajuns aproape de par, da din colt in colt si in loc sa returneze banii primiti de la vecinii cei pacaliti, umple satul cu barfe, mintind ca fratele ei a vandut acele terenuri. Chitantele de primire a banilor insa sunt semnate de sotul ei, defunctul Milan Sorescu – Dochia. Atata poate, atata face sora lui Pavel. Nu si-a iertat niciodata fratele ca si-a scolit fiul si acesta a ajuns ce a ajuns, iar fiul ei a ramas un simplu muncitor necalificat la un combinat chimic din Timisoara. Este pacat ca batrana isi atrage copiii si nepotii in campania murdara si perdanta ce a inceput-o impotriva familiei fratelui ei! Desi, pastrand intreaga avere pe numele ei femeia s-a pus la adapost de pumnii fiului sau, santajandu-l astfel ca daca o bate si pe ea ca si pe sotul ei, „ii face vandut surorii lui de la Orasu Nou”, batrana starneste mila prin tot ceea ce face. Ii va lasa fiului ei mostenire doar niste litigii, asa cum si tatal ei, ginere in casa la Pavel Jian, i-a lasat prin contract de intretinere doar acea mica parte ce o mostenise de la sotia lui Paladuica, si nu intreaga avere, asa cum o asigurase inainte de a inchide ochii.

Una peste alta, impotriva familiei Beloia fusese dezlantuit un sir de acte de agresiune fizica, psihologica, judiciara, administrativa, iar membrii ei, fiecare in parte, au fost si inca sunt haituiti, la comanda unor insi suspectati ca sunt infractori, cu acceptul autoritatilor locale ale statului.

De ce toate acestea? Pentru a se da satisfactie unui tractorist si nevestei lui, juma’ roscata juma’ blonda. Sau poate si la cererea altcuiva?! A cui, oare? 

Raspunsul ar putea fi gasit daca se vor lua in calcul si asmutirea ANAF-ului de la Timisoara impotriva societatii lui Pavel si asmutirea Primariei Timisoara impotriva aceleiasi micute firme. 

Sa fie simple coincidente, sau cineva puternic chiar si-a propus sa extermine aceasta familie?

Urmarirea penala, faza la parchet: frana pe ultima suta de metri

Cu viteza fulgerului, la aceeasi data de 1 august 2014, referatul politiei rurale cu propunerea de clasare ajunge de la Sichevita la Moldova Noua, se inregistreaza in aceeasi zi la registratura politiei orasenesti in regim de urgenta, se redacteaza cu mare operativitate adresa de insotire si intregul dosar, ocolindu-l pe procurorul de serviciu, ajunge pana in seara aceleiasi zile, din nou pe masa aceluiasi prim procuror ce dispusese rezolutiv inceperea urmaririi penale asupra celor doi soti.

Aici, brusc, aparent fara nicio explicatie, dosarului i se pune frana si nu se mai intampla nimic aproape doua saptamani. Abia pe 12 august 2014, dosarul de cercetare este  repartizat rezolutiv procurorului de caz „ ACP, pt. solutie”.

Inspirat probabil de frana pusa la nivelul sau ierarhic superior, procurorul ACP asteapta aproape o luna de zile pana sa emita ordonanta de clasare a cauzei si tocmai pe 9 septembrie 2014 dispune trimiterea acesteia doar catre reclamant, cu toate ca la dosar s-a gasit ulterior si adresa de insotire atasata exemplarului de ordonanta destinat „faptuitorilor” Beloia.

De la acel moment, timp de doua luni si jumatate, asupra dosarului penal se lasa tacerea si pe el incepe sa se depuna praful din arhiva, unde a fost mutat pe 29 septembrie 2014.

Analiza de etapa in dosar: „Sa savarseasca fapta aia odata, ca iesim din toate termenele!”

Ce se intamplase, de ce s-a oprit dosarul? Pai – pentru ca inca nu se petrecuse fapta! Politia constatase ca Maria nu intrase in terenul cu pricina! Ea nu tulburase posesia reclamantului cel vajnic! Nu savarsise infractiunea! De aceea, dosarul penal trebuia sa astepte sa se produca fapta! Cineva trebuia sa o determine sa intre cu plugul in pamant! Maria trebuia sa profite de vremea buna din acea toamna si sa intre cu plugul in cei 2215 mp, lasati in mod curios la dispozitia ei de catre infractoarea cea batrana, cea care semnase in fals la notar cum ca ar fi proprietara extratabulara a acelei parcele.

Si cand lucrurile pareau rau intepenite, iata ca a mai venit cineva la Maria, o femeie din vecini, care a incercat si ea sa o ademeneasca si sa o determine sa intre in acea parcela! Cat de bine a incercat ea sa o persuadeze pe Maria sa se foloseasca de proprietatea ei asupra acelei parcele de 2215 mp! Cat de multe stia acea vecina despre dosarul de iesire din indiviziune! Dar de unde stia atatea? Caci Maria nu vorbise cu nimeni despre procesul din 2012. Aha! De la reclamant si de la mama lui! Stiind ca rudele bietei femei aveau contacte in politia locala, Maria i-a dat vecinei ei toate asigurarile ca in cateva zile va intra in parcela cu plugul si batrana agenta provocatoare a plecat multumita!

Dar Maria si-a vazut in continuare de ale ei, asa ca nu s-a intamplat nimic nici in septembrie 2014, nici in octombrie 2014! Se iesise de mult din termenul de 20 de zile in care se putea face plangere la primul procuror!

Ce se mai astepta? Ce mai astepta reclamantul cel vajnic si soata lui roscata doar pe jumatate? Emotie mare, timpul trecea anevoie. Tic-tac! Tic-tac! Asteptau ei sa vada cum merge campania electorala pentru prezidentiale? As! Ei inca asteptau sa se intample fapta! Dar fapta nu se producea! Zilele treceau alene, iar reclamantul avea intinsi la maxim si nervii si gatul, de cat se tot lungea peste gard sa vada daca Maria intra cu plugul in pamantul cu pricina. Cheltuise vreo 50 de milioane ca sa aduca situatia in aceasta faza si acum mai trebuia sa se petreaca un lucru mic-mic-mititel: Maria sa are terenul, ca doar vine iarna si trebuie arat, astfel ca la primavara sa poata semana porumb!

Mai mult, erau tot felul de presiuni, era sunat saptamanal ca sa spuna ce face Maria aia – savarseste fapta sau nu!? Se duc naibii toate termenele, nu i se mai primeste plangerea, acusi se fac 100 de zile de la comunicarea primei ordonante…  Dar Maria nu se grabea. Ea intarzia sa inceapa aratura de toamna! Se auzea in curte cum isi tot pregateste plugul, cum tot ascute sapa, dar de intrat in pamant - nu intra! Asa a trecut luna octombrie, asa a trecut luna noiembrie si in cele din urma, cand a venit prima ninsoare, a fost clar ca Maria isi batuse joc de ei toti, ca nu a muscat nici din momeala batranei infractoare, nici din cea a vecinei provocatoare, ci doar a simulat ca o face!

Trecusera 75 de zile de cand fusese data ordonanta de clasare de catre procurorul de caz, se iesise de mult din termenul de 20 de zile pentru atacarea acelei ordonante si depunerea plangerii la primul procuror.

Cand a devenit clar ca Maria Beloia ii jucase pe degete si ca nu mai au nimic de asteptat, inaintea sarbatorilor de iarna, tocmai la data de 18 noiembrie 2014, avocata cea dibace a fost reincarcata si, cu arcul tras, ea a mers la parchet si a lovit din nou! (va urma)

.