Powered By Blogger

Faceți căutări pe acest blog

Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 30 martie 2016

Chiar a demisionat Kramer?



*
Ocupat cu cele cotidiene, am zarit intr-o zi pe facebook un post ce anunta un nou primar la Sichevita.
Un domn din Gornea, Teodor Damian pe numele domniei sale, titrat pana la Dumnezeu si inapoi, care toata viata a fost sef de sectii, director si director general, si-a creat o pagina intitulata "TEODOR DAMIAN, NOUL PRIMAR".



Cand am vazut asta, ce puteam sa cred? 
Ca dupa ce am cerut de cateva ori demisia lui Nicolaie Kramer, ca satisfactie pentru abuzurile si ilegalitatile flagrante savarsite in calitatea, impotriva mamei mele si a tatalui meu, acesta a inteles ca nu mai are ce cauta in primarie si s-a retras onorabil. Ca si-a prezentat demisia lui Ilie Iova, seful si aparatorul sau de la Consiliul Judetean si a plecat inapoi la Timisoara sa isi vada de meseria sa de elctrician!

Am intrebat pe grupurile sichevicene daca este adevarat ca a plecat Kramer, iar unii mi-au coinfirmat ca asa e, ca a demisionat, in timp ce altii imi spuneau ca inca nu e sigur, dar ca se vorbeste ca vicele de la judet nu il va mai sustine dupa 1 aprilie si ca dupa ce a demisionat de la PNL, Kramer va pleca si din primarie.

Asadar, cei ce asteapta demisia lui Kramer, alaturi de mine, sa mai astepte un picut, ca vine si ea!


Cat priveste pe domnul de la Gornea ce se anunta de pe acuma cu putere drept viitorul primar al comunei Sichevita, i-am studiat CV-ul si m-a lovit o usoara invidie, ca sa zic asa!

Cred ca daca eu, care am un CV destul de incarcat, am simtit invidie, pai atunci Nicolaie Kramer probabil ca a simtit cateva zeci de junghiuri in inima, cand a vazut ca ii sufla in ceafa, chiar de la Gornea, un ditai inginerul de TCM care toata viata a coordonat colective de oameni cu studii superioare si comunitati profesionale din domnii ale tehnologiei de varf!

Ce ar trebui sa contina CV-ul lui Kramer ca sa nu o rupa la fuga la vederea cartii de vizita a contracandidatului sau?
Apropo, stie cineva ce studii are primarul demisionar de la Sichevita? Pai - ce studii ar putea sa aiba un electrician devenit traseist politic dupa ce de la PDL a trecut impreuna cu Frunzaverde la PNL, iar acum, impreuna cu Ilie Iova, trece la PSD? Cate clase i-ar trebui unui asemenea om?

Ii las pe sicheviceni sa raspunda si il provoc pe d-l Teodor Damian sa se prezinte, sa ne spuna cine si ce este, ce are de gand sa faca pentru Primaria Sichevita  si pentru consatenii sai!

Domnule Damian, microfonul este la Dv!

Kramer tocmai l-a scapat pe jos...!


*

luni, 28 martie 2016

“Niște oportunişti şi fripturiști, nimic mai mult…”




În urmă cu exact patru ani, Sorin Frunzăverde părăsea Partidul Democrat Liberal, pentru a se înscrie în PNL, odata cu întreaga organizație județeană.
Cu bunăvoința lui Marcel Vela, Frunzăverde părea să-și fi regăsit locul în politica românească, într-un moment în care ajunsese într-un con de umbră în partidul condus de Vasile Blaga.
Liberalii l-au făcut vicepreședinte la nivel național, dar și responsabil al Departamentului de Relații Internaționale. Chiar dacă se aflau la Putere, Ion Mocioalcă și PSD nu contau în Caraș-Severin.
Astăzi, lucrurile s-au schimbat. Gurile rele spun că Mocioalcă și Frunzăverde au bătut palma, iar oamenii acestuia din urmă – foști pedeliști şi nu numai, au început să dezerteze din PNL pentru a se înscrie în PSD. Facerea de bine de acum patru ani este răsplătită curvește de cei pentru care politica nu are principii, ci doar interese.
Primarii care au ales să plece din PNL nu sunt importanți din punct de vedere calitativ, sunt niște oportunişti şi fripturiști, nimic mai mult.
Ion Mocioalcă nu îi ia la el pentru că sunt deștepți, să le dea funcţii ori să le facă drumuri pietruite şi asfaltate, ci doar pentru a câștiga cât mai multe mandate în Consiliul județean. El este conştient că, mai devreme sau mai târziu, Ioan Borduz ori Daniel Boambeș, primarul de la Constantin Daicoviciu, la fel ca si Nicolaie Kramer de la Sichevita, despre care se aude că se înscriu în PSD, îl vor trăda și pe el, la fel cum l-au vândut pe Marcel Vela. Și mai știe că unii ca ei nu au o valoare de catalog, ci reprezintă doar o  adunătură amorfă de politicieni perverși care, într-o bună zi, se vor sătura să tot ridice mâna la comandă și vor hotărî să treacă la alt partid.

Mocioalcă a ajuns la deplina maturitate politică și s-ar face frate și cu dracu’, numai ca să câştige conducerea judeţului, în condiţiile în care Municipiul Caransebeş este, momentan, o nucă prea tare pentru el şi oamenii săi. Că tot suntem în Postul Paștelui, trebuie remarcat că în politica noastră, trădările sunt aclamate și ridicate pe piedestal, amintindu-ne de veșnicia sărutului lui Iuda.( VICTOR NAFIRU)

vineri, 25 martie 2016

La Primaria Sichevita au disparut inca 153.000 lei!





Pe langa prejudiciul de 95.000 de lei constatat de catre Curtea de Conturi Caras Severin, la Primaria Sichevita s-a constatat un nou prejudiciu, in suma de 153.000 lei, creat in urma angajarii, lichidarii, ordonanțarii și efectuarii platii cheltuielilor pentru anumite obiective de investiții.

Curtea de Conturi Caras Severin a constatat insa ca pentru acele3 obiective de investitii nu au fost elaborate și aprobate documentații tehnico-economice conform cerintelor legii.

De asemenea, controlul a constatat ca nu au fost intocmite documente justificative care să ateste  faptul ca acele lucrari au fost executate efectiv.

*

joi, 17 martie 2016

La Primaria Sichevita au disparut 95.000 lei




Incepem astazi publicarea dezvaluirilor ce privesc existenta unor imense prejudicii la bugetul local al Comunei Sichevita.

Astazi - despre prejudiciul de 95.000 lei, adica 950 milioane lei vechi !

Suma respectiva face parte din totalul prejudiciilor gasite in anul 2014 la un numar de 9 capitole, in urma controlului Curtii de Conturi Caras Severin.

1. La Primaria Sichevita s-a constatat lipsa tuturor documentelor justificative pentru efectuarea plăților privind anumite lucrari efectuate. Primariei Sichevita i se alocasera, în anul 2014, suma de 95.000 lei pentru efectuarea unor lucrări de refacere a 5 drumuri comunale și 2 podețe. Alocarea sumei de 95.000 lei a vut loc în baza HG nr.805/2014 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, în scopul înlăturării calamităților naturale produse de inundații.


Referitor la lucrările efectuate, s-a constatat că la Primaria Sichevita nu a fost întocmită documentația tehnico-economică prevăzută de normele legale, situația de lucrări nu este datată și semnată nici de executant, nici de beneficiar, iar recepția lucrărilor nu s-a efectuat potrivit normelor legale în vigoare. Prejudiciul generat bugetului local este de 95.000 lei.

.

Programul Operational de Dezvoltare Regionala 2014 – 2020: Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala



Drumuri judetene mai bune !

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in calitate de Autoritate de Management pentru POR 2014-2020, a lansat apelul de proiecte pentru prioritatea de investitii 6.1 – Stimularea mobilitatii regionale prin conectarea nodurilor secundare si tertiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.

Status: lansat
Buget: 807,78 milioane Euro
Finantator: Fondul European de Dezvoltare Regionala si Guvernul Romaniei

Investitiile vizeaza modernizarea sau reabilitarea pentru imbunatatirea parametrilor relevanti, a  retelei de drumuri judetene care asigura conectivitatea, directa sau indirecta, cu reteaua TEN-T, constructia/ modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judetean aflate pe traseul drumului judetean respectiv, precum si investitii destinate sigurantei rutiere.

Abordare strategica
Prin POR, in perioada de programare 2014-2020, investitiile in dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport regionala (prioritizate prin Planurile de Dezvoltare Regionala corelate cu Master Planul General de Transport):
–    vor asigura la un nivel superior mobilitatea populatiei si a bunurilor;
–    vor reduce costurile de transport de marfuri si calatori;
–    vor promova accesul pe pietele regionale;
–    vor creste siguranta traficului.
Aceasta abordare strategica va fi implementata la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare prin decizii de prioritizare a proiectelor cu impact regional relevant. In acelasi timp, aceste investitii vor duce la diversificarea si cresterea eficientei activitatilor economice, la economisirea de energie, creand conditii pentru extinderea schimburilor comerciale si implicit a investitiilor productive. Dezvoltarea si imbunatatirea retelelor secundare de transport vor facilita, de asemenea, cooperarea inter si intra-regionala si vor putea contribui la cresterea competitivitatii intreprinderilor si a mobilitatii fortei de munca, si prin urmare la o dezvoltare mai rapida a Romaniei in ansamblu, dar si a fiecarei regiuni in parte.
Prioritizarea investitiilor
Investitiile in dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport regionala au fost prioritizate prin fundamentari economico-sociale in cadrul Planurilor de Dezvolare Regionala, corelate cu Master Planul General de Transport (MPGT). Prioritizarea infrastructurii rutiere de importanta regionala este evidentiata prin hartile drumurilor propuse pentru finantare prin Prioritatea de investitii 6.1. a POR 2014-2020 conform Hotararilor Consiliilor de Dezvoltare Regionala si a Hotararii CJ Ilfov.
Alocare apel de proiecte: 807,78 milioane Euro (699,97 Euro din FEDR si 107,81 Euro finantare de la bugetul de stat).
Solicitanti: pentru acest apel de proiecte pot solicita finantare toate unitatile administrativ-teritoriale judet precum si parteneriate intre acestea sau parteneriate intre o unitate administrativ teritoriala judet si unitati administrativ teritoriale la nivel de municipiu, oras, comuna.
Solicitantul este cel care incheie un contract cu asociatia/asociatiile de proprietari pentru depunerea si derularea proiectelor.
Valoarea eligibila / proiect:
–    Valoare minima eligibila: 1.000.000 Euro
–    Valoarea maxima eligibila este de 50.000.000 Euro,
Exceptie: proiectele care se realizeaza in parteneriat intre mai multe unitati administrative (judete), caz in care valoarea maxima eligibila este de 69.500.000 Euro.
Ratele de co-finantare aplicabile pentru cheltuielile eligibile sunt:
–   Pentru regiunea Bucuresti Ilfov:
o maxim 80% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezinta cofinantarea acordata prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR);
o   18% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului provin din bugetul de stat (BS).
–    Pentru fiecare din celelalte 7 regiuni de dezvoltare:
o    maxim 85% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezinta rata de cofinantare acordata prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR);
o    13% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului reprezinta rata de cofinantare din bugetul de stat (BS).
Beneficiarii vor asigura din bugetele proprii o cofinantare de minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile.
Activitati finantabile:
•    modernizarea si reabilitarea (pentru imbunatatirea parametrilor relevanti- cresterea vitezei, sigurantei rutiere, portantei etc.) retelei de drumuri judetene care asigura conectivitatea, directa (drumuri judetene sau trasee compuse din mai multe drumuri judetene legate direct) sau indirecta (drumuri judetene/trasee legate de retea prin intermediul unui drum national modernizat) cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum judetean pentru conectarea la autostrazi sau drumuri expres;
•    constructia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judetean ce vor face parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii si alte elemente pentru cresterea sigurantei circulatiei;
•    construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN T a drumurilor judetene) si construirea pasarelelor pietonale.
Spre deosebire de perioada 2007 – 2013, pentru aceasta axa prioritara, proiectele strategice au fost prioritizate la nivel regional, prin hotarari ale Consiliilor de Dezvoltare Regionala.
Vor fi luate in considerare urmatoarele aspecte in finantarea drumurilor judetene:
•    Numarul de persoane (populatie aflata in localitatile traversate) deservite de drumul judetean respectiv, pentru asigurarea conexiunii cu reteaua TEN-T;
•    Impactul strategic evaluat la nivelul regiunii (prioritizarea in cadrul PDR) pe care il are /modernizarea respectivei cai de comunicatii terestre, potentialul de crestere economica previzionat in urma investitiei. Proiectele realizate in parteneriat pe teritoriul a doua sau mai multe judete, cu impact regional semnificativ, vor fi finantate cu prioritate;
•    Caracterul de unica legatura (sau cea mai economica) al comunitatilor aflate de-a lungul DJ cu reteaua TEN-T
De asemenea, se incurajeaza finantarea investitiilor destinate sigurantei rutiere pentru pietoni si biciclisti (trasee pietonale si piste pentru biciclisti, unde situatia din teren o permite), inclusiv semnalistica verticala pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaica, precum si realizarea de investitii suplimentare pentru protectia drumului respectiv fata de efectele generate de conditii meteorologice extreme (provocate de schimbari climatice sau alte cauze exceptionale) – inundatii, viscol etc.  
Dosar de finantare:
In cadrul prezentului apel de proiecte, cererile de finantare se vor depune la sediul Agentiilor de dezvoltare regionala din regiunea in care se va implementa proiectului.
Cererea de finantare se va transmite/depune la sediul Agentiilor pentru Dezvoltare Regionala, intr-un singur exemplar in format tiparit, original, intr-un singur colet sigilat. De asemenea, in coletul anterior mentionat se va include si un CD cu forma scanata a cererii de finantare, inclusiv anexele acesteia, in format PDF.
Imediat ce aplicatia electronica MySMIS se va operationaliza, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice va intrerupe depunerea cererilor de finantare introducand noul sistem de depunere a cererilor de finantare. Aceasta se va efectua cu publicare unui anunt pe site-ul programului www.inforegio.ro.
Data de inchidere a apelului se va prelungi cu durata necesara introducerii sistemului electronic de depunere a cererilor de finantare.
Apelul de proiecte este cu depunere continua. Contractarea proiectelor se va face in conformitate cu principiul ”primul venit, primul servit”.
Data si ora incepere depunere de proiecte: 16.05.2016, ora 10:00.
Data si ora inchidere depunere de proiecte: 16.11.2016, ora 10:00.
Apelul de proiecte este deschis pana la momentul in care valoarea solicitata a proiectelor depuse depaseste nivelul de 50% peste alocarea financiara regionala, dar nu mai tarziu de data limita de inchidere a apelului de proiecte mentionata mai sus.
DOCUMENTATIE
Puteti descarca urmatoarele documente utile:

Sursa: MDRAP



marți, 15 martie 2016

Cocluziile raportului Curtii de Conturi in urma finalizarii controlului: jaf din bani publici în comune din Caraș-Severin!





Camera de Conturi a României a descoperit în urma controalelor făcute în 2014 o mulțime de nereguli privind cheltuirea banului public și în primăriile comunelor din Caraș-Severin, nu numai în cele de orașe!

Lista este deschisă de Primăria Berzasca, unde au fost identificate 89 de miliarde de lei vechi abateri financiar-contabile, și Primăria Berzovia, cu 91 de miliarde de lei vechi, la același capitol. Primăria Constantin Daicoviciu s-a remarcat și ea cu abateri de aproape 300 de miliarde de lei vechi! Primăria Pojejena este și ea campioană la prejudiciat banul public, auditorii constatând că suma depășește un milion de lei noi, situație în care se află și Primăria Târnova, cu 1,4 milioane lei noi, sau Primăria Șopotu Nou, cu 0,6 milioane de lei prejudiciați. Auditorii au mai descoperit că nu au fost înregistrate în evidențele contabile mai multe datorii la buget. La Primăria Naidăș, în valoare de 76.000 de lei, iar la Târnova, de 67.000 de lei. La Primăria Zorlențu Mare s-a constatat”nerespectarea prevederilor legale privind organizarea, evidențierea și raportarea angajamentelor bugetare și legale”.
Din verificările pe 2014 a mai reieșit că 15 instituții publice stau foarte prost cu procedurile de executare silită a datornicilor. Aici e vorba și despre primăriile comunelor Berzeasca, Buchin, Cărbunari, Constantin Daicoviciu, Mehadica, Ocna de Fier, Pojejena, Sasca Montană, Teregova, Topleț, Turnu Ruieni, Văliug și Vrani. Raportul privind finanţele publice pe anul 2014 în Caraş-Severin a mai stabilit că zece instituţii publice au plătit şi decontat cheltuieli fără forme justificative şi legale, după cum urmează: Primăriile Vrani (171.000 de lei), Anina (92.000  de lei), Sicheviţa (58.000 de lei), Naidăş (31.000 de lei), Mehadia (30.000 de lei), Pojejena (15.000 de lei) și Glimboca  (6.000 de lei).
La Primăria Pojejena, controlul Curții de Conturi a depistat că administrația locală a plătit de două ori unele produse şi că a plătit nelegal un executor judiciar, prejudiciul fiind de 163.000 de lei. Mai mult decât atât, Primăria Pojejena a plătit 221.000 de lei pentru lucrări efectuate fără a avea documentaţia tehnică întocmită.
Primăria Sicheviţa a platit suma de 153.000 de lei pentru efectuarea de lucrari de reabilitare și consolidare a zonelor calamitate de pe raza comunei, precum și pentru lucrări de amenajare drumuri fara a avea documentatia tehnica.

Comuna Ramna  a achitat in acelasi mod 107.000 de lei şi Şopotu Nou - 80.000 de lei. La Pojejena s-a constatat că au fost efectuate plăți pentru executarea lucrărilor de reabilitare și consolidare a zonelor calamitate de pe raza comunei, precum și pentru lucrări de amenajare drumuri agricole, însă pentru lucrările respective nu a fost elaborată și aprobată documentația tehnico-economică, lucrările nu sunt cuprinse în lista de investiții, nu au fost alocate credite bugetare de la secțiunea de dezvoltare, nu au fost întocmite situații de lucrări așa cum prevăd normele legale, iar recepția lucrărilor nu s-a efectuat în conformitate cu legislația în vigoare. De asemenea, s-a constatat că pentru executarea unor lucrări de pavaj cu dale la plaja din Pojejena, precum și a unor lucrări pentru terenul de sport din comună, UATC Pojejena a efectuat plăți, deși pentru lucrările respective nu a fost elaborată și aprobată documentația tehnico-economică, conform legii. În plus, realitatea lucrărilor nu a fost certificată de către o persoană autorizată, așa cum prevede Legea nr.10/1995, recepția lucrărilor fiind efectuată de persoane care nu au pregătire în domeniu, fapt ce contravine prevederilor HG nr.274/1994 (133 mii lei)!
sursa: http://expressdebanat.ro/

joi, 10 martie 2016

Dochiile: hotia de mana cu minciuna





Cand prinzi un hot cu mana in buzunarul tau si strigi „Hotul, hotul!” si toata lumea il vede si striga de asemenea dupa el, in mod normal acesta o rupe la fuga, rusinat sau nerusuinat, dar incearca sa se indeparteze si sa se ascunda.
In procesul de partaj judiciar al tatalui meu lucrurile se petrec insa altfel! Hotul fiind nerusinat, te buzunareste in continuare, iti baga mana si in celalalt buzunar, iti smulge geanta de pe umar, scoate portofelul si il goleste de bani, de parca ar fi surd, dupa care se intoarce spre cei din jur si le spune: „Ia terminati, mai, nu vedeti ca el ma fura pe mine? Nu vedeti ca eu sunt victima? Nu vedeti ca el minte?”.

Ce mint Dochiile
Asa si cu Dochiile cele hotomance. Ele sustin sus si tare ca nu au intrat in proces de bunavoie! Ca nu stiu nimic despre vreun partaj judiciar! Ca ele nu au ce sa imparta ceva cu cineva intrucat ele sunt singurele gazde pe valea ravensca, ca totul le apartine de cand lumea! Mai zic Dochiile - cum sa imparti ceva cu cineva cand acel ceva este numai al tau?!
Fireste ca lumea nu crede minciunile spuse pe la toate colturile de catre Dochii, caci niciodata nu s-a vazut ca din doi frati doar unul sa-si  mosteneasca parintii, iar celalalt – nu. Si apoi, lumea mai stie si alte fapte si minciuni marca Dochiile, despre care nu vom vorbi acum! Lumea stie si vede toate minciunile, dar sta pe margine si isi da coate, amuzata de neroziile debitate.
Ce sa vezi insa! Laolalta cu Dochiile, mai minte cineva in Sichevita, dar pe alt subiect: la intelegere cu Dochiile, mai minte si primarul cel nepriceput intr-ale administratiei locale, dar priceput intr-ale abuzurilor.

Ce minte primarul
Pai primarul minte spunand ca instanta de judecata nu a cerut tatalui meu, reclamant in dosarul de partaj judiciar, un al doilea certificat fiscal care sa ateste valoarea de impozitare a cladirii ce va fi impartita intre el si sora lui, Dochia cea batrana. Ca instanta a cerut acel certificat doar la depunerea dosarului, in martie 2015, iar un alt certificat nu mai este necesar, decreteaza primarul! Pentru a fi convingator in minciuna sa, primarul mai estimeaza ca al doilea certificat i-a fost cerut primariei doar asa, ca sa le  defavorizeze pe bietele Dochii in acel proces, ca sa se arate in mod eronat ca doar tatal meu este proprietar pe acea locuinta.
Lumea se uita si ea mirata la primar si tinde sa ii dea dreptate, ca – deh! este ditamai primarul comunal!
De unde o fi stiind primarul ca instanta nu a cerut acel al doilea certificat? Pai fireste ca de la Dochiile cele mincinoase, care desi au mers la dosar si au vazut Incheierea din 22 ianuarie 2016 din dosarul 277/261/2015, prin care reclamantului i se pune in vedere in mod expres sa depuna certificatul, l-au mintit pe primar ca nu este adevarat si l-au sfatuit sa refuze cererea! Iar el, baiat galanton, a zambit cu generozitate si a promis Dochiilor ca hartia nu se va elibera.
Ca sa o scurtam si ca sa dovedim intregii comune ca primarul minte la unison cu Dochiile, iata copia documentului cu pricina: 

Reclamantului i s-a cerut de catre instanta
un al doilea certificat fiscal, la data de 22.01.2016.

„Eu nu am cerut nicio casa!”
De asemenea, Dochia cea tanara si intre-prizatoare minte prin comuna ca nu a cerut sa ii fie atribuita ei locuinta ridicata in Valea Ravensca intre anii 1956 si 1961 de catre parintii si bunicii mei, dupa ce soacra sa, tanara Dochie pe acea vreme, era deja plecata de doi ani, cu burta la gura, in casa lui Milan Dochia.
Ea spune tuturor celor ce sunt dispusi sa o creada, ca nu a intrat in proces si ca pe ea nu o intereseaza averile. Ca nu a cautat si nu gasit niciun cumparator pentru acea locuinta! Ca minte ziaristul acela de la Timisoara! Ca ea este femeie cinstita, cu frica lui Dumnezeu, cum sa ia ea ceea ce nu e al ei!
Ca sa scurtam si cu aceasta minciuna, iata mai jos documentul prin care Dochia cea tanara cere prin avocat locuinta respectiva, pentru ea si altii, dupa ce recunoaste ca terenurile aferente acesteia au fost vandute FARA ACTE lui Jurita Vicea, Anei Moza, lui Mon Radonea si altora!

"Vreau casa ridicata de unchiul sotului meu!"


"Vreau pentru mine casa unchiului, caci lui nu ii trebuie!"



In loc de incheiere

Tuturor Dochiilor, le sugerez sa tina cont de cateva porunci ce le-ar putea aduce alinare sufleteasca:

„Să nu ucizi.”
„Să nu preacurvești.”
„Să nu furi.”
„Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.”
„Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești la alt barbat, nici la robul lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui, nici la vreun alt lucru care este al altuia.”


Doamne ajuta sa priceapa!

*

sâmbătă, 5 martie 2016

Supararile primarului si chilotii Dinei (partea a II-a)



Probabil ca articolul de ieri este mai suparator decat altele care l-au vizat pe primar, mai ales pentru ca sugereaza intimitati intre acesta si una dintre alegatoarele lui. Aceasta impresie - gresita - a fost intarita de faptul ca ieri a trebuit sa inchei articolul si sa il public mai repede decat credeam ca imi permite timpul, dar acum revin si adaug noi detalii care vor face lumina.

Dar trebuie sa spun ca referirea la lenjeria intima a acelei sustinatoare a primarului nu imi apartine mie, ci chiar ei, sustinatoarei!

In urma cu trei-patru ani, cand baba Dochia a decis ca familia fratelui ei nu mai are nici un drept succesoral in casa de pe Valea Ravensca, in opinia ei aceasta apartinand in totalitate familiei sale, a tocmit un tamp lar din vecini, care a schimbat usile. Ulterior, Dochia batrana a refuzat sa ne dea si noua o cheie de la intrare.

Am cerut cheia o data, am cerut-o de doua ori si cand am vazut ca baba da vina pe nora-sa, iar aceasta pe soacra-sa, am inteles ca va urma un abuz a la Dochia! Murise de cativa ani Milan Sorescu, cel ce tinuse in frau lacomiile femeii si fiului sau, asa ca dupa acel trist eveniment devenise limpede ca se va incerca alungarea tatalui meu.

Era in vremea cand, la fiecare drum de la Timisoara la Sichevita, eu o anuntam pe Dina ca venim, ca sa poata pregati bagajele ce trebuiau sa ajunga la copiii ei, ce erau studenti la Timisoara. Aveam asadar, prilejul de a vorbi cu ea si cu soacra-sa, de fiecare data cand incarcam in masina cutiile cu haine, pachete si borcane.

Intr-o buna zi, Dina nu era acasa, am sunat-o sa vina de la magazin si am asteptat-o in strada. Stand acolo, a venit la noi o femeie din vecini care ne vedea ca ii facem servicii de curierat – si ne-a povestit printre altele si despre certurile oribile ce se purtau in casa Dochiilor pe tema inchiderii usilor de pe Valea Ravensca. Varul meu nu voia sa ni se interzica accesul in locuita, mai ales ca aceasta fusese ridicata de parintii mei impreuna cu bunicii nostri comuni, mai ales ca aflase ca dormim prin vecini cand mergem acolo, dar cele doua femei ni se opuneau din toate puterile.

Intr-o asemenea cearta, Dina a fost auzita strigand ca ea nu mai vrea ca eu si tatal meu sa punem piciorul in acea casa, ca sa nu ii vedem chilotii!
Cand vecina Dochiilor mi-a povestit aceasta intamplare, am tras concluzia ca Dina poarta chiloti! Ceea ce nu era din cale afara de neobisnuit, dar totusi am ramas usor surprins! Mi-am inchipuit ca poate ii este rusine sa i se vada lenjeria intima, ceea ce ar fi fost normal, avand in vedere legaturile nostre de rudenie. Dar apoi m-am gandit ca poate nu de-asta ii era ei rusine, ci pentru ca acea lenjerie ar fi putut sa fie murdara! Sau rupta in fund! Sau patata cu te miri ce! Nici nu mai contau motivele rusinii ei, asa ca am hotarat sa nu o mai intreb de cheile de la casa. Aflasem destule si mi-era un fel de jena sa mai deschid subiectul!

Am trecut atunci peste acea intamplare cu lenjeria si dupa o vreme s-a aflat si prin comuna despre acel motiv cu chilotii, pentru care familia mea nu mai avea voie sa intre in casa in care eu ma nascusem. 
Ceva mai tarziu, i-am reprosat tamplarului din Valea Ravensca ca nu ne-a dat si noua o cheie cand a montat broastele si l-am intrebat daca la data cand a zidit usile la casa, a vazut lenjerii de dama atarnate pe sfoara prin camere, sau aruncate pe sub pat ori pe sub masa. 
Omul, cu care eram prieten inca din copilarie, si care acum este cuscru cu primarul din comuna, stia si el de afirmatia cu chilotii Dinei, asa ca a ras cu subinteles, dar nu mi-a dat nici un raspuns, iar eu, intelegand despre ce este vorba, nu am mai insistat!

Legatura facuta in titlul articolului de ieri intre primar si lenjeria Dinei de aici a pornit: atat primarul, prin actele sale abuzive prin care tatal meu a fost deposedat de anumite cote parti din mostenirea sa de pe Valea Ravensca, cat si Dina, prin ascunderea lenjeriei sale in locuinta cu pricina, au creat un front comun impotriva familiei mele, hotarand ca familia mea nu mai are niciun drept acolo!

In plus, suparat  nevoie mare pentru articolele anterioare despre certificatele ce mi le refuzase, ca sa imi faca el mie bucata (!), primarul a consiliat-o pe Dina (el, electrician a dat sfaturi juridice vanzatoarei de la magazin!) sa intre in procesul de partaj judiciar  si sa ceara pentru ea partea de locuinta ce o mosteneste tatal meu!

Cu siguranta ca Dinei ii trecusera multe prin cap dupa ce se maritase in neamul Dochiilor, dar la asta chiar nu se gandise. Nici nu i-a trecut prin cap sa ceara la judecatorie sa ii fie atribuita ei o casa pe care o construisera bunicii sotului ei, adica Paladuica si Gaia Jian, impreuna cu fiul lor Pavel si nora lor Maria, la cativa ani dupa ce Veta plecase in casa Dochiilor, cu burta la gura! 

La inceput, Dina s-a indoit ca sfatul primarului ar avea vreo sansa de reusita, dar cum acesta o tot convingea si o tot convingea, pana la urma a inceput sa ii placa si ei! Ideea era buna! Ce conta ca ea nici nu era nascuta cand s-a construit casa! Ce conta ca nu are nicio legatura cu Jienii si cu Beloiestii, o casa e o casa si daca o poti primi, de ce sa nu o ceri!

Numai ca primarul i-a pus o conditie: dupa ce va muri Dochia batrana si ea poate va ramane singura printr-un divort sau cine mai stie prin ce mijloc, acea casa de la Valea Ravensca sa ii fie vanduta fiului sau cel ce abia s-a insurat cu fata tamplarului din Valea Ravensca, intrucat acesta il va mosteni pe socru-sau si se va extinde in actuala mosie a Beloiestilor, unind astfel cele doua proprietati despartite una de alta doar de un curs de apa!   

Planul primarului avea si o parte ascunsa Dinei, de care ea nu stia – anume ca primarul a mai incercat sa cumpere si casa din centru a fetelor lui Pau Marcu, dar ca nu poate sa o fac afara stirea lui Pavel Jian, fratelui Dochiei cea batrana, care figureaza la cartea funciara drept mostenitor al unei parti din acea casa.

De atatea ori s-au tot intalnit primarul si cu Dina ca sa puna la cale acest plan, ca lumea din sat, care fireste ca i-a remarcat, a tras cele mai nastrusnice concluzii si a lansat cele mai suculente barfe – ca cei doi ar fi amanti, ca ea isi va lasa barbatul si se va marita cu primarul cel holtei, ca vor pleaca impreuna din Sichevita si vor incepe o viata noua la Timisoara, unde copiii lor au locuinte etc etc.

Nici nu mai conteaza ce a spus lumea din sat, cert este ca intr-un tarziu, zvonurile au ajuns si la urechile sotului, care de indata i-a bagat mana in gat si i-a spus sa faca ce vrea, dar ca va fi vai si-amar de ea daca va mai trebui inca o data sa spele cu matura si cu galeata rahaturile de pe fatada casei!  

Avand liber si de la consort, Dina a facut ce a stiut ea cel mai bine! A cautat un tanar si intreprinzator, avocat de meserie, i-a prezentat dorinta ei si la final l-a convins sa o introduca in dosarul de partaj judiciar, cerand ca locuinta ridicata de Beloiesti in Valea Ravensca sa ii fie atribuita ei sa sa poata ulterior sa ajunga la primarul din Sichevita!


Zis si facut! Avocatul a scris o cerere de interventie asa cum dorea clienta lui si a depus-o la judecatorie.

*

S-a lansat proiectul pilot „Regiuni mai putin dezvoltate”




Comisarul european pentru politica regionala Corina Cretu a lansat la Bucuresti, in premiera europeana, proiectul pilot„Regiuni mai putin dezvoltate”.
Prin acest proiect, Comisia Europeana va sprijini regiunile avand un PIB sub 50% din media UE pentru a identifica si depasi blocajele cu care acestea se confrunta, prin analize, expertiza si consiliere furnizate autoritatilor.

Peste 231 de miliarde de euro au fost disponibile prin politica de coeziune pentru regiunile mai putin dezvoltate ale Europei in perioada 2007 – 2013. Realitatea ne arata insa ca aceste regiuni au inregistrat evolutii diferite. Regiuni similare, care beneficiaza de sprijin asemanator din partea Uniunii, au cai diferite de dezvoltare: unele prospera, altele raman in urma”, a declarat comisarul european pentru politica regionala la lansarea proiectului.
In cadrul proiectului, care se adreseaza pentru inceput regiunilor Nord-Vest si Nord-Est din Romania, experti ai Directiei Generale pentru Politica Regionala din Comisia Europeana (DG REGIO) vor gasi, impreuna cu autoritatile romane, pentru fiecare regiune in parte, cele mai bune solutii pentru implementarea cu succes a proiectelor cu finantare europeana, in beneficiul direct al cetatenilor. Expertii Comisiei vor analiza caracteristicile macroeconomice, stadiul reformelor administrative, guvernanta locala si investitiile din regiunile cuprinse in proiect.

„O prea mare parte din populatia Romaniei se lupta cu saracia si este departe de standardul de viata occidental. Din acest motiv, acest proiect reprezinta o prioritate a mandatului meu. Incercam sa identificam, alaturi de autoritatile nationale si locale, problemele structurale care impiedica sau incetinesc dezvoltarea acestor regiuni. Solutiile propuse vor asigura succesul proiectelor europene, care vor genera crestere economica si locuri de munca”, a subliniat comisarul Corina Cretu.

Romania este primul stat membru in care este pus in practica acest proiect pilot, in regiunile Nord-Vest si Nord-Est, unde efectele unei economii slabe se simt direct la nivelul cetatenilor. In functie de rezultate, proiectul va fi extins ulterior pentru a include si alte regiuni din Romania (Sud, Sud-Vest si Sud-Est), precum si in Polonia.

.
Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene


POR 2014 – 2020: Primele apeluri de proiecte vor fi lansate luna aceasta




Programul Operational Regional 2014-2020 (POR), coordonat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP),va lansa, in aceasta luna, primele apeluri de proiecte, pentru urmatoarele tipuri de interventii: drumuri judetene, eficienta energetica in cladiri rezidentiale, patrimoniu cultural, microintreprinderi, revitalizarea zonelor urbane degradate si turism. Este vorba despre cele 6 prioritati de investitii pentru care ghidurile solicitantului au trecut deja prin etapa de consultare publica.
Propunerea de calendar a fost a fost prezentata Comitetului de Monitorizare a POR 2014-2020 (CMPOR), prezidat de secretarul de stat Sorin Maxim.
„Vorbim despre un calendar estimat, deoarece, in prezent, nu putem aplica depunerea electronica a cererilor de finantare, pana la finalizare testarii sistemului informatic MYSMIS. Avem in vedere lansare de apeluri cu depunere pe suport hartie, in faza initiala”, a declarat Sorin Maxim.
In paralel, Autoritatea de Management a POR pregateste lansarea in consultare publica, pana la jumatatea anului 2016, a ghidurilor specifice pentru urmatoarele domenii:
• Dezvoltare urbana
• Servicii sociale – grup vunerabil ”batrani”
• IMM-uri
• Eficienta energetica in cladiri publice si iluminat public
• Mobilitate urbana.
Lansarea de apeluri in cadrul POR 2014-2020 este una dintre prioritatile MDRAP anuntate pentru anul in curs, tinta fiind de a lansa apeluri pentru cel putin 60% din valoarea alocata programului.  
CMPOR a aprobat o serie de decizii, referitoare la prioritatile de investitii 2.1, 3.1 si 6.1:
Astfel, pentru apelul de proiecte 2.1 A – Microintreprinderi a fost aprobata introducerea unei contributii financiare obligatorie a beneficiarilor de 10% din cheltuielile eligibile, (prioritatea de investitii 2.1.
Promovarea spiritului antreprenorial, in special prin facilitarea exploatarii economice a ideilor noi si prin incurajarea crearii de noi intreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri”). Decizia are la baza experienta finantarilor din perioada de programare precedenta, care a demonstrat ca lipsa unei cofinantari din partea IMM-urilor constituie o bariera in calea cresterii durabile si a cresterii economice. Totodata, se estimeaza ca masura ar putea avea efect pozitiv asupra absorbtiei fondurilor, intrucat existenta unei contributii financiare proprii creste nivelul de responsabilitate a beneficiarului pe toata durata proiectului, de la depunerea si evaluarea cererii, pana la implemenarea si monitorizarea investitiei.
„Este o masura care va duce la cresterea bugetului total disponibil pentru finantarea din aceasta schema: programul va putea finanta, din acelasi buget, un numar mai mare de investitii decat in lipsa cofinantarii. Este o premisa pentru utilizarea mai eficienta a banilor alocati si pentru cresterea impactului efectiv al Programului Operational Regional”, a declarat Sorin Maxim.
Ghidul solicitantului pentru aceasta prioritate s-a aflat in consultare in doua etape, pe parcursul carora s-au primit peste 700 de intrebari, propuneri si observatii. A doua etapa de consultare s-a incheiat marti, 1 martie a.c. Dupa analiza propunerilor transmise in termen, Autoritatea de Management a programului va publica versiunea finala a Ghidului.
Pentru proiectele ce vizeaza eficienta energetica, a fost aprobata modificarea unui criteriu de eligibilitate referitor la componentele cererii de finantare (blocuri) depuse in cadrul Axei prioritare 3: „Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon, prioritatea de investitie”, 3.1 – Sprijinirea eficientei energetice, a gestionarii inteligente a energiei si a utilizarii energiei din surse regenerabile in infrastructurile publice, inclusiv in cladirile publice, si in sectorul locuintelor. Astfel, actualul criteriu, respectiv ”Perioada de proiectare trebuie sa se incadreze intre anii 1950-1990” va fi inlocuit cu „Perioada de construire trebuie sa se incadreze intre anii 1950-1990”, deoarece au existat solicitari conform carora exista situatii pentru care nu pot fi reconstituite documentele doveditoare ale anului de proiectare.
Membrii CMPOR au aprobat modificari si la nivelul metodologiei de verificare, evaluare si selectie a proiectelor aferente prioritatii de investitii 6.1. Stimularea mobilitatii regionale prin conectarea nodurilor secundare si tertiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale (Axa prioritara 6:
„Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala, Prioritatea de investitii”). Astfel, s-a aprobat lansarea unui apel de proiecte prin procedura non-competitiva, spre deosebire de aprobarea initiala in care modalitatea de lansare era stabilita prin procedura competitiva cu termen limita de depunere. Decizia vine ca urmare a faptului ca, proiectele eligibile in cadrul acestei axe prioritare au fost prioritizate la nivelul regiunilor de dezvoltare (prin Hotararile Consiliilor de Dezvoltare Regionala si ale Consiliului Judetean Ilfov), precum si din necesitatea de a se asigura finantarea celor mai bune proiecte atat din punct de vedere al calitatii si maturitatii.
Sursa: MDRAP