 |
| Ce-ar zice oamenii astia despre un asemenea primar? |
Credeam ca am
terminat cu inventarierea abuzurilor primarului din Sichevita impotriva
membrilor familiei mele, dar se vede ca m-am inselat!
Cautand prin arhiva diverse
acte pentru a dovedi ca Dochiile mint cu nerusinare cand sustin ca tatal meu nu
are nici un drept in casa parinteasca, ce credeti ca aflu?
Aflu ca primarul a
mai savarsit un abuz: a refuzat sa incaseze tatalui meu impozitul pe partea sa
de pamant si pe partea de casa parinteasca ce ii revine. La ROL-ul sau
figureaza zero lei creante! Hm, mai, sa fie! Cum asa? Cineva i-a confiscat partea
lui de avere, mostenire dupa mama sa? A achitat altcineva, vreun mare
binevoitor taxele ce le datora tatal meu la stat? I-a fost golit ROL-ul, i-a
mai furat cineva si restul de pamant ce ii ramasese dupa devalizarea facuta de
de Lazarovici?
Mai intai Lazarovicii au furat doua hectare si jumatate din masa
comuna si le-au instrainat, iar acum i-a fost furat si restul?
Da, imi sopteste
cineva, le-a achitat Dochia, prietena primarului, ca sa poata arata la proces
ca indeplineste conditiile ca sa i se atribuie ei locuinta construita de
bunicii si parintii tai!
Nu, imi sopteste
altcineva, tatal tau a fost scos de pe rol iar pamantul si terenul a fost
trecut pe numele Dochiilor, fara semnatura tatalui tau, dar pana in prezent nici
ele nu sunt incasate.
Pai cu asta nu isi
rezolva cererea din instanta, incerc eu sa fiu rational, pentru ca atribuirea
se face pe criteriul participarii la construirea casei, fara a conta cine a achitat
taxele.
N-are importanta,
vine raspunsul inapoi, Dochiile asa cred si au procedat ca atare!
Bine-bine, dar
secretarul, care e jurist si cunoaste legea, cum de l-a lasat pe primar sa
savarseasca un abuz, caci transferul de la un posesor la altul se face cu
cerere semnata de cei doi in fata agentului agricol!
Eh, secretarul vrea
sa plece in pensie si nu ii mai pasa ce va pati primarul dupa aceea. Omul este
binevoitor din fire si incearca sa ma lamureasca despre mersul lucrurilor in
primarie, atata tot. Ii multumesc si ii trantesc o noua petitie primarului, sa
explice cum de a disparut partea de doua hectare mostenita de catre tatal meu,
iar cele trei ale surorii sale - nu.
Omul acesta pare ca
a intrat in ceasul nepasarii de catava vreme incoace. Altcineva din comuna, o
femeie su voce soptita, imi spune ca primarul ar vrea sa cumpere casa fetelor
lui Pau Marcu – stiam de asta, fireste ca o poate cumpara, dar trebuie sa
vorbeasca cu toti proprietarii, nu doar cu unii dintre ei.
Dar cum, ma intreaba
ea, tatal tau chiar e proprietar pe acea casa? Pe o parte din ea, ii raspund
eu, el si Dochia cea batrana au mostenit dupa mama lor o cota parte, intrucat
Pavel Jian a fost cel ce a construit acea casa impreuna cu un anume Ion Marcu,
demult, inainte de razboi.
Ceva-ceva s-a auzit prin comuna, ca tatal tau ar fi
proprietar pe intreaga casa, dar nimeni nu intelege cum se poate asta.
Nu e
proprietar pe toata casa, o linistesc eu pe femeie si ii promit ca voi arata
lumii din sat un extras de carte funciara al acelei constructii atat de
jinduita de primarul Kramer.
Ma si mir ca
primarul, obisnuit in ultimii patru ani sa vanda si sa cumpere, nu stie atata
lucru – ca orice lucru isi are pretul lui!
Si ca daca vrei sa cumperi ceva, nu
iti ascunzi intentia fata de proprietar, ci il abordezi si ii propui targul.
Sigur, daca ai planuri ascunse, puse la cale impreuna cu Dochiile, atunci
incerci sa faci targul pe furis, asa cum pe furis Dochiile au facut targurile cu
Lazarovicii…
*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu