COMUNA POJEJENA
.
.
Este alcătuită din satele Pojejena, Divici, Radimna, Belobreşca, Şuşca, şi este una din cele mai importante localităţi din Clisura Dunării. Comuna este situată pe malul stîng al Dunării, între kilometrul fluvial 1054 – 1062 în amonte de Moldova-Nouă cu 12 km,
înconjurată la nord de piemonturi ale căror înălţimi nu depăşesc 300 de metri, altitudinea
zonei oscilînd între valorile de 110 - 130 m.
În partea sud-estică se învecinează cu satul Măceşti, în partea nord-vestică cu satul
Radimna, iar în partea vestică cu satul Şuşca. În cea mai mare parte, localitatea este netedă cu
uşoare ondulaţii în partea de nord, ridicîndu-se uşor spre partea nord-estică. Versantul de sud
al dealului nordic şi cel de vest al dealului estic sînt acoperiţi eroziuni produse de torenţii de primavară. La sud se întinde “Balta Pojejenei”, creată după construirea barajului hidrotehnic
de la “Porţile de Fier I”, în 1968, cînd luciul de apă a ajuns pînă la marginea grădinilor
satului.
Reţeaua hidrologică este reprezentată de fluviul Dunărea la sud, pîrîul Radimna în
partea de vest la 1 km de capătul comunei, pîrîul Pojejena la 50-100 m de partea sud-estică,
ambele vărsîndu-se în fluviul Dunărea. Laţimea Dunării în dreptul oraşului Moldova-Nouă,
este de aproximativ 5 km iar în dreptul Pojejenei de 800 la 1000 m, cu o viteza a cursului de
apă de 5-6 ml/s.
.
.
Şcoli
Şcoala din Pojejena de Jos (română) s-a mutat în noua clădire în anul 1964, în sediul
acesteia funcţonînd şi clasele I-IV în limba sîrbă. Clădirea este fără etaj avînd 9 săli de clasă, 2 săli pentru grădiniţă şi un laborator.
Şcoala din Pojejena de Jos (sîrbească) a fost înfiinţată în anul 1921. În perioada anilor
1970-1980 şcoala a funcţionat cu 10 clase, 500 elevi şi 39 cadre didactice.
Biblioteca comunală
Biblioteca cuprinde un număr de 7150 volume şi un număr aproximativ de 500 de
cititori, avînd trei sedii astfel: - Pojejena româna - 4700 volume cu 260 cititori; Biblioteca
şcolară cu 300 volume şi 100 cititori ; Belobreşca - funcţionează în clădirea şcolii avînd un
numar de 2850 volume, din care 1200 în limba sîrbă şi 1650 în limba română.
.
.
Obiceiuri şi sărbători
Măsurătoarea oilor la Sfîntu` Gheorghe cînd fiecare proprietar de oi se duce la stînă
cu întreaga familie, îmbrăcată în haine de sărbătoare şi se procedează la mulsul oilor.
Măsurarea laptelui serveşte drept bază de calcul pentru rînduiala la brînză în tot cursul anului
respectiv. Oaia care dă cel mai mult lapte la mulsoare este încununată cu o cunună de flori şi
frunze (măsurătoarea fiind făcută de mai mulţi proprietari, întregul caş din ziua respectivă era
al celui care avea oaia cea mai lăptoasă). După măsurătoare urma ospăţul proprietarilor, care
uneori se prelungea pînă noaptea tîrziu.
“Farşancul” – sau carnavalul, datină cu caracter laic, cînd tinerii se îmbracă în straie cît mai caraghioase, avînd măşti hazlii pe faţă.
Portul tradiţional
Portul popular sîrbesc a dispărut între cele două razboaie mondiale revenind în zilele de azi. Portul popular românesc s-a păstrat la Pojejena română caracterizîndu-se prin simplitate şi eleganţă la bărbaţi - camaşa albă bănăţeană, lungă pînă la genunchi, cu alesături de ibrişin la guler şi mîneci, laibăr - ciorapi de lînă cu ornamente florale, brîu cu motive stilizate, precum şi prin bogaţie ornamentală la femei.
.
.
Vatra satului
Localitatea Pojejena, pînă la reorganizarea teritorială din 1968 a fost împăarţită în două sate: - Pojejena de Sus sau sîrbească (cea din amonte);
- Pojejena de Jos sau română (cea din aval).
Locuinţele sînt dispune de-a lungul străzilor, în general fără etaj şi orientate cu faţada spre stradă. Străzile sînt largi, de 6-8 m, iar prin faţa caselor sînt amenajate trotuare cu lăţimea de 1 - 1,5 m, din beton.
Căi de acces
Drumul naţional DN 57, Oraviţa-Moldova Nouă, traversează localitatea de la nord la sud
pe o distanţă de 500 m, iar spre Socol se poate ajunge pe drumul DN 57 A.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu