SOPOTUL NOU
.
Comuna Şopotul Nou este aşezată în depresiunea Almăjului, la 100 km de oraşul Reşita - reşedintă de judeţ şi la 100 km de oraşul Băile Herculane staţiune balneoclimaterică termală.
Este situată la Sud Vestul României se întinde pe o suprafaţă de 84 km pătraţi, având în componenţa sa 10 sate din care doar 3 au un nucleu constituit într-o vatră compactă, celelalte fiind împrăştiate în teritoriu pe câte un areal distinct-vale sau culme.
.
.
Cele 10 sate componente sunt: Şopotu-Nou, Poienile Boinei, Drişte, Urcu, Valea Roşie, Cârşia Roşie, Valea Răchitei, Răchita, Ravensca şi Stancilova.
Suprafata: 8336 ha
Intravilan: 587 ha
Extravilan: 7749 ha
Populatie: 1456
Gospodarii: 523
Nr. locuinte: 500
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 6
Activităţi specifice zonei:
Agricultură,Creşterea animalelor,Arderea pietrei de calcar pentru obţinerea varului, Apicultură, Turism montan.
Activităţi economice principale:
Produse de origine animală, Comerţ, Exploatare materiale de construcţii (piatră, nisip, balast)
Obiective turistice:
Rezervaţia naturală Cheile Nerei Beuşniţa,Cadru natural deosebit pentru agroturism.
Este o zonă deluroasă, cu culmi erodate, săpate de văi adânci. Înălţimile maxime
se situează în Sud, spre Sud-Estul comunei se află Vârful Vacaretu 653 m atitudine,
Vârful Frasinului 670 m, Vârful Ravensca 726 m, Dealul Steneac 732 m. Un punct
central mai înalt este Vârful Urzicari 707 m. Pe latura de Vest a comunei se desfăşoară pe
axa Vest-Est culmi ale dealurilor Stancilova 613 m, Dealul Cununa Chei, Dealul Ciucar.
Culmile sunt despărţite de cursuri de apă cu văi adânci care se adună în râul Nera.
Istoric:
Localitatea Şopotu-Nou a fost înfinţată în anul 1828, când 56 de familii din
Şopotu-Vechi, cu aprobarea Consiliului de Război al Austriei Imperiale din Viena s-au
mutat pe acest teritoriu.
În anul 1910 a avut loc o inundaţie de proporţie care a distrus aproape în întregime satul
Şopotu Nou, rămânând neclintită biserica din localitate şi câteva case. Din aceasta cauză
locuitori s-au retras pe dealuri unde şi-au întemeiat o nouă casă şi în acest fel au luat
fiinţă celelete zece sate componente.
Din cele zece sate componente ale comunei face parte şi satul Ravensca, sat de colonişti cehi veniţi în anul 1829 din Boemia şi Moravia care şi-au construit case şi locuiesc până în prezent aici.
În localitatea Şopotu-Nou se vorbeşte limba română, iar în satul aparţinător numit Ravensca se vorbeşte limba cehă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu