.
Limita nordică.
Porneşte de la confluenţa Canalului Potoc cu râul Nera şi urmăreşte o culme secundară până în dealul Mlăciche (149,9 m), după care, până la liziera pădurii din vestul localităţii Cărbunari (borna 140 UP III, OS Moldova Nouă), urmează cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice ale Nerei [VI-1] şi Dunării [XIV-1], situată pe culmea principală a Munţilor Locvei, trecând prin următoarele culmi şi vârfuri:
Vf. Ciuca (294,0 m), Vf. Vărgolia Mică (366,4 m), Vf. Vărgolia Mare (444 m), Vf. Livada (500,4 m), Vf. Mărcuş (510,3 m), Creasta lui Milan, Vf. Poiana Lisa (546 m), Dealu Turcului, Culmea Naidăşului, Vf. Tâlva Cerbului (659,8 m).
De la liziera pădurii din vestul localităţii Cărbunari (borna silvică 140 UP III, OS Moldova Nouă), până la obârşia pârâului Cremeniţa (la Izvorul Măneştilor), limita parcului urmăreşte limita fondului forestier cu păşunea Cărbunari, ocolind pe la sud-vest localitatea Cărbunari şi continuă apoi malul stâng al pârâului Cremeniţa [VI-1.14.1] până la confluenţa cu pârâul Răchita [VI-1.14].
De la izvorul Măneştilor până la confluenţa Cremeniţa/Răchita, limita este comună cu cea a Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. În continuare, limita urmăreşte amunte malul drept al pârâului Răchita, prin obârşie, până în Vf. Ravensca Sud (725,8 m) şi continuă spre sud, pe culme, până în Vf. Groşanăţ (578,4 m). Din acest vârf, coboară pe o culme secundară (Cracul Rău), prin cota 461,6 m, la confluenţa pâraielor Oraviţa/Oraviţa Seacă.
În continuare, limita urcă pe Cracu Calului până în Tâlva Toroniţa (712,9 m), trece prin cota 561,0 m şi înşeuarea Balta Toroniţa, apoi urcă pe Culmea Mărgianului până în Vf. Ursului (704,8 m), ocoleşte obârşia pârâului Cameniţa [XIV-1.7.3a] până în Vf. Dealu Mare (495,5 m), trece prin Culmea Ilovei şi Vf. Cracu Boului (668,0 m), de unde coboară la confluenţa pâraielor Ilova/Berzasca.
De la confluenţă, limita parcului urmează în amunte malul drept al pârâul Berzasca [XIV-1.7] până la confluenţa Berzasca/Pârâul Stănicu. În continuare, limita urcă pe culmea dintre cele două pâraie (Culmea Bretina), prin cota 507,8 m, în Vf. Bretina Mare (686,3 m), apoi peste Culmea Grabetina şi Cracu Urduţului, în Tâlva Frasinului (849,9 m).
De aici urmăreşte interfluviul dintre Valea Muşchioasă şi Pârâul Radu [XIV-1.17.1], prin cotele 674 m, 561 m şi 484 m şi coboară spre sud-est pe Cracul Radului la confluenţa râului Mraconia [XIV-1.17] cu pârâul Radu. Urcă pe Cracul Mraconiţii în Culmea Secăreaua (borna silvică 97 UP VI, OS Orşova), apoi se continuă spre est, traversează pârâul Morii (borna silvică 96 UP VI, OS Orşova) şi urcă pe Cracu Şoblanu Mic până în Vf. Şoblanu (567,0 m).
Din acest vârf îşi schimbă direcţia spre sud-est pe Culmea Şoblanului până la borna 4 UP VII, OS Orşova, de unde coboară în pârâul Neamţului [XIV-1.17.3] (borna silvică 184 UP VII, OS Orşova) şi urcă prin Culmea Streneacului în Vf. Neamţului (509,8 m) şi Vf. Strineacu Mic (602,2 m). În continuare, limita urmăreşte spre nord culmea vestică a bazinului hidrografic Valea Satului [XIV-1.18], trece prin Dealu Lugăşiţa (636,8 m) până în Vf. Predelu Mic (899,0 m), apoi ocoleşte obârşia pârâului Predelu Mare prin cota 721,0 m şi borna silvică 112 UP IX, OS Orşova.
De aici limita coboară pe culmea vestică a bazinului hidrografic al pârâului Predelu Mare până la confluenţa Predelu Mare/Eşelniţa [XIV-1.20], se continuă aval pe malul stâng al râului până la confluenţa Eşelniţa/Ogaşul Cireşului, de unde urcă spre NV pe Cracu Cireşului în interfluviul Nera/Eşelniţa (borna 262 UP IX, OS Orşova), pe limita dintre judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi. Urmează acest interfluviu pe direcţie V-E, prin vârfurile Teiul Moşului (968,3 m) şi Micelep (913,0 m), pentru a se orienta spre SE prin înşeuarea de la nord de Vf. Cracu Ursului (624,2 m) spre culmea Seracova Mare.
În continuare urmăreşte cumpăna de ape dintre bazinele văilor Seracova Mare şi Seracova Mică până la podul rutier şi feroviar peste valea Seracova Mare. În continuare, limita traversează Cerna [VI-2], şi urcă pe o culme prelungă (spre N) spre Vârfu Cărăula (418,0 m) şi Drănic (548,8 m). Urmează apoi direcţie S-N, pe Culmea Drănicului, până în Vf. Meteriz (720,3 m), urmăreşte spre sud cumpăna de ape a bazinului Tarovăţ până în Poiana Ciumini şi coboară la confluenţa Valea Piatra Albă/Racovăţu.
De la confluenţă, urcă pe Cracu Ciumini până în Vf Boldovin (621,7 m), de unde coboară în talvegul râului Bahna [XIV-1.21] prin cota 430,3 m. Din râul Bahna limita urcă pe o culme secundară prin cota 253,0 m în Culmea Plaiul Lung (borna 287 UP III, OS Drobeta-Turnu Severin) şi ajunge la intersecţia drumului judeţean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Aramă cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin)
.
Frumusetea ireala a locurilor aminteste parca de superbele imagini culese de catre dr.Peter Lengyel in Parcul Natiuonal Triglav din Slovenia, de unde atasez cateva imagini inspre comparare:
.
.
Limita estică.
Din intersecţia drumului judeţean Drobeta-Turnu Severin - Baia de Arama cu limita fondului forestier (borna silvică 33 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin) limita urmăreşte spre sud traseul şoselei până la intersecţia cu drumul comunal de pe Plaiu Motorăţului (borna silvică 52 UP IV, OS Drobeta-Turnu Severin), urcă în Vf. Motărăţ (634,2 m), apoi coboară din nou în drumul comunal din Plaiul Motărăţului (Dealul Hăţesc) pe care îl urmează, până la cota 567 m.
În continuare limita urmăreşte spre sud cumpăna de ape Slătinicu Mare/Valea Mare (afluent dreapta al Jidoştiţei) pe traseul LEA - 10 km (prin bornele silvice 144, 142, 139, 59 (Dl. Şulmea), UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). Limita continuă pe culmile dintre afluenţii Jidoştiţei, Luchiţa Mare şi Valea Grecului, prin Dl. Mişcanului şi Dl. Grecului (bornele silvice 95, 73, 91 şi 85, UP V, OS Dr.-Turnu Severin), coboară la confluenţa văii Grecului cu pârâul Jidoştiţa [XIV-1.22], apoi se continuă spre SV prin Dealu La Pietroi, pe la vest de localitatea Brezniţa-Ocol.
Limita urmăreşte în continuare drumul de sub Vf. Vărănic (402,0 m), până sub cota 312,0 m (borna 277 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin). De aici limita parcului urmăreşte limita fondului forestier, până în malul Dunării (borna silvică 269 UP V, OS Drobeta-Turnu Severin) prin bornele silvice 260, 261, 275 din UP V, OS Drobeta-Turnu Severin.
Limita sudică.
Este reprezentată de graniţa de stat a României pe fluviul Dunărea (şenalul navigabil) de la vest de Schela Cladovei (în dreptul bornei 269 UP V, OS Drobete-Turnu Severin), până la Gura Nerei.
Din nou, trimitere la Triglav si la dr. Peter Lengyel:
Limita vestică.
Este reprezentată de râul Nera de la confluenţa cu Dunărea până la confluenţa cu Canalul Patoc (pe o lungime de aproximativ 5,4 km).
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu