.
Confesiuni de blogger
.
Voiam demulta vreme sa scriu pe blog, in referire la arealul localitatii mele natale, despre ceva ce excede obisnuitului si ii depaseste limitele. Despre un om sau despre un fapt iesit din comun, care nu se intalneste la tot pasul, de care lumea se mira sau chiar se minuneaza.
Mi-a fost destul de greu sa fac asta, de fapt mi-a fost dificil sa gasesc o tema care sa intre sub incidenta pretentiei mele de blogger. Sichevita parea un land al obisnuitului. Toata lumea stia totul, toate erau banale si cotidiene, nimic nu parea sa scape din matrita plictisului.
Cand si cand, se mai auzea de o inmormantare, de o nunta, de cineva ce a plecat sau s-a intors de la munca din strainatate, sau ca cutare a fost prins braconand sau iubind-o pe cutare, ca cutare a dat in judecata pe cutare pentru cine stie ce etc.
Ca iarna, drumul judetean DJ 571/A Garnic-Sichevita se inchide din cauza zapezii,toata lumea o stia. Toata lumea stia ca oamenii din Carsie sunt izolati de centrul administrativ al comunei, ca micutii lor nu pot merge la scoala, bolnavii nu pot fi dusi la medic etc. Ca televiziunile nu dau doi bani pe stirile privind inchiderea drumului si izolarea satenilor, caci daca ar filma si difuza o asemenea stire, la Resita, la Timisoara sau la Bucuresti s-ar supara vreun sef de pe undeva.
De asemenea, ca oamenii vara lucrau pamantul din greu ca sa traiasca la o limita a subzistentei in timpul iernii, ei si animalele lor, fapt pentru care de cand dadea soarele si topea zapada pe miristi, si pana toamna cand recopltele erau stranse si depozitate ei nu se mai odihneau. Toata lumea stia acestea.
Rare evenimente tulburau cotidianul si pentru foarte putina vreme ele erau in centrul atentiei comunitatii. Senzationalul era devorat cu repeziciune si se uza rapid, se banaliza si cu mare greutate venea alta stire care sa anime situatia in Sichevita.
va urma
marți, 28 iunie 2011
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu