Comuna SICHEVITA, componenta a Parcului Natural Portile de Fier

.

.

COMUNA SICHEVITA
.

Cadru natural

Comuna Sichevita este asezata întru-un cadru natural deosebit, pe Clisura Dunarii, într-o zona colinara si montana pe vaile rîurilor Valea Oravitei, Valea Sichevita, Camenita, Valea Liborajdei si Crusovitei, pe versantii muntilor Almajului.

În zona colinara sînt situate localitatile Sichevita, Gornea, Crusovita si Liborajdea. În zona montana sunt situate localitatile Ogasul Podului si Liborajdea, Valea Oravitei, Valea Sichevita, Valea Ravensca, Cracul Almaj, Zanou, Camenita, Cîrsie, Curmatura, Frasinis, Straneac, Martinovat, Lucacevat si Zasloane, toate aceste sate fiind componente ale comunei Sichevita.
.

.
Scurt istoric
Sichevita e straveche asezare româneasca cu urme de locuire înca din preistoric. Este una din cele mai mari si frumoase comune din judetul Caras-Severin. Cercetarile arheologice efectuate în perimetrul comunei de-a lungul anilor au scos la iveala materiale din paleolitic, neolitic, epoca dacica, romana si evul mediu remarcîndu-se pentru cunoasterea acestor vestigii studiile datorate lui Gh. Lazarovici- “Gornea preistorie”, N.Gudea- “Gornea. Asezari din epoca romana si romana tîrzie”, I.Uzum cu numeroase studii publicate în “Banatica” între care ”Romanii în Clisura Dunarii între secolele VI-XIV”, ”Locuirile medievale românesti de la Gornea-Tîrcheviste” etc, care demonstreaza continuitatea comunitătii pe aceeasi vatra de-a lungul timpului.

Prima vatra a comunei
Dupa traditie prima vatra a comunei Sichevita a fost la locul numit ”Cracu cu Morminti”, apoi s-a mutat în locul ”Cracu Lat” iar a treia oara la confluenta vailor Camenita cu Sichevita unde a ramas localizata pîna în zilele noastre.

Atestata documentar în anul 1363, localitatea apare mentionata neîntrerupt în toti anii urmatori, ca la mijlocul secolului al XVIII-lea o parte a populatiei satului sa se stabileasca în alte locuri din imediata apropiere, dînd astfel configuratia de azi a comunei cu cele 17 sate răzlete apartinatoare plus Gornea si Sichevita. Teritoriul fiind la început acoperit cu paduri, locuitorii au facut defrisari masive pentru a putea practica agricultura.

În anul 1774 localitatea a fost încadrata în Regimul de granita Valaho-Iliric, fiecare locuitor primind în anul 1777 o suprafata de 750 stînjeni patrati, pamînt pentru loc de casa.

Locuitori
Numarul locuitorilor dupa recensamîntul din 1992 a fost de 2.804 din care barbati 1.409 si femei 1.395 ..Pe etnii , în 1992 au fost 2.750 romani, 32 tigani, 12 sarbi, 5 cehi, 2 ucrainieni, 1 croat, 1 german, 1 bulgar.
.

.
Biserici
Comuna are 2 biserici ale cultului crestin-ortodox si 2 biserici ale cultului baptist. În incinta bisericii ortodoxe din Sichevita este amplasat monumentul eroilor cazuti în primul razboi mondial.

Particularitătile zonei
Este zona de granita, izolata, fară cale ferata, cu o infrastructura nedezvoltata. Pe o parte a teritoriului trece soseaua nationala Orsova-Moldova Noua. Pe Dunare se practica pescuitul sportiv si industrial.
.

.
Sărbători, atractii turistice
Sarbatori locale sunt “rugile sau nedeile” în Gornea la 9-10 mai în Sichevita luni si marti la Rusalii. Tîrg bilunar la Sichevita.

Atractii turistice:
Muzeul de istorie si etnografie a satului din Gornea, Vila Rustica, Cetatea romana, cuptor de caramida roman.

Sate apartinatoare
Sichevita, Brestelnic, Camenita, Cârsie, Cracu Almăj, Crusovita, Curmătura, Frăsinis, Gornea, Liborajdea, Lucacevăt, Martinovăt, Ogasu Podului, Streneac, Valea Orevita, Valea Ravensca, Valea Sichevitei, Zănou, Zăsloane.